Apocalipsa - cap XIV - Evanghelia vesnica

                Cuvantul apocalipsa vine din limba greaca.  Am gasit intr-un articol urmatoarea explicatie: apo-kalimma, -atos este un substantiv neutru care se traduce prin “revelatie” sau “descoperire". În contrast, kalipto înseamna “acoperire”, “învelire”. De aici si apocalips, -eos, care indica actiunea de dezvaluire, în sens figurativ de revelatie. 

               Va invit de aceasta data sa cititi si sa recititi cu atentie un capitol foarte important din aceasta minunata revelatie facuta de Ioan, capitolul XIV. Acest capitol este foarte important si   contine multe informatii extrem de importante care ne privesc direct deoarece, prin gratia lui Dumnezeu noi suntem fiintele care vor trai aceste timpuri si evenimente. 

                 Astfel, in Apocalipsa - cap 14, Domnul ne reveleaza prin Ioan in versetele 6 si 7: 

            6. Şi am văzut apoi alt înger, care zbura prin mijlocul cerului, având să binevestească Evanghelia veşnică celor ce locuiesc pe pământ şi la tot neamul şi seminţia şi limba şi poporul,  

             7.Zicând cu glas puternic: Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi Lui slavă, că a venit ceasul judecăţii Lui, şi vă închinaţi Celui ce a făcut cerul şi pământul şi marea şi izvoarele apelor.

                  In primul rand trebuie sa observam unde se situeaza aceasta informatie. Ea este precedata de trei capitole care descriu lupta dintre bine si rau care se duce atat in cer dar si pe pamant si in infern: lupta cu Fiara a celor doi martori, lupta unei femei de a naste un copil divin- o extraordinara meatafora dupa cum vom vedea- aproape intreaga Apocalipsa fiind o descriere metaforica a transformarii umanitatii, lupta impotriva fiarei si a semnului,  iar in acelasi capitol 14 de a doua marturie detaliata despre cei 144 de mii de alesi unde si aflam amanunte importante despre acestia :

                   “care aveau numele Lui si numele Tatalui Lui, scris pe fruntile lor.” 

                 Si in continuare despre alesi aflam ca in fata tronului lui Dumenzeu acestia aud o cantare noua pe care “ nimeni nu putea să înveţe cântarea decât numai cei o sută patruzeci şi patru de mii, care fuseseră răscumpăraţi de pe pământ."

                   Mai apoi ni se spune iarasi despre acestia ca nu s-au intinat si sunt feciorelnici. Bine este ca voi toti sa va incadrati in aceaste caracterizari si sa luptati sa ramaneti asa, sa-l rugati pe Domnul sa va calauzeasca catre acele fiinte de sex opus care care v-ar ajuta sa ramaneti si sa traiti asa cum El vrea sa ramaneti si sa traiti… Pentru ca nu trebuie neaparat sa mergeti la manastire pentru a trai o viata pura si casta. Cautati personele de sex opus care il iubesc pe Dumnezeu si care au aceleasi idealuri ca si voi. Un cuplu care traieste in puritate si castitate in numele Lui , dupa cum am mai spus, va fi de doua ori mai binecuvantat decat daca persoanele s-ar retrage singure in solitudine. Vedeti cat de rare sunt aceste cupluri care vor sa traisca dupa cum vrea El, asa ca veti intelege cat de mult va va sustine…   Deasemenea este bine sa stiti ca aceasta stare de puritate este redobandita prin pocainta… 

                   Iar in gura lor nu s-a aflat minciună, fiindcă sunt fără prihană.  

                  Acestia au fost rascumparati dintre oameni, pârgă lui Dumnezeu şi Mielului.

              Iata deci aici revelat si motivul pentru care numai un numar fix de fiinte beneficiaza de aceasta gratie: nimeni nu merita gratia si binecuvantarea, toti suntem niste pacatosi, dar El “a rascumparat”. De aceea luptati pentru ca locurile nu sunt ocupate dinainte si toti sunt binecuvantati sau judecati in functie de atitudinea lor fata de Dumnezeu. Iar judecata este tocmai lipsa binecuvantarii si lasarea celui in cauza fata in fata cu propriile lui actiuni care se vor intoarce la el, "judecandu-l". 

                    Acest mesaj cu totul deosebit despre Evanghelia vesnica este urmat imediat de altul in care  al doilea inger  anunta caderea Babilonului si apoi un al treilea care avertizeaza impotriva “inchinarii fiarei si chipului ei” si a primirii semnului ei pe frunte sau pe mana. 

                   Asadar Domnul ne vorbeste prin Ioan despre o Evanghelie vesnica. Vedeti bine cum este incadrata aceasta informatie si ca se spune ca ea va fi “binevestita” “celor ce locuiesc pe pământ şi la tot neamul şi seminţia şi limba şi poporul”. 

                  Vreau sa va atrag atentia, deoarece este foarte important. Nu biserica este cea care va “binevesti” sau “preach” cum apare in engleza, nici o biserica, nici un cult, nici macar crestinii nu o vor face pentru ceilalti. 

                 Evident ca asupra acestor pasaje nimeni nu a atras atentia, nici predicatori nici biserici . Pentru ca nu ar fi putut sa-si justifice mesajul si sa-l compare cu aceasta numit “Evanghelie vesnica”.

                 Evident ca Evanghelia vesnica este o imlinire a mesajului lui Iisus, o continuare.

                 Evanghelia vesnica reprezinta sfarsitul tuturor cultelor si religiilor. 

                 Veti vedea  ca multi crestini si slujitori ai bisericilor vor lupta impotriva ei.

                 Numai cei alesi, pentru care Adevarul este mai important decat orice altceva vor primi mesajul ca pe o indelung cautata comoara. Vedeti asadar daca lucrati pentru Dumnezeu cel viu, sau daca lucrati pentru voi si doar aveti aceasta pretentie. 

                 Traim vremuri glorioase, vremuri despre care vorbesc profetii si chiar Domnul. Printre noi se afla personaje biblice si eterne. 

                 Fiti vigilenti si treji asadar pentru ca Intoarcerea lui Iisus este un fenomen interior, numai cei care nu pot beneficia de aceasta fabuloasa binecuvantare interioara vor primi semne exterioare care sunt mai mult sau mai putin o judecata. 

               Dumnezeu nu va deschide cerurile pentru rataciti si pacatosi si nici nu se va arata acestora in forma sa de lumina orbitoare in veci, ei vor vedea numai propria lor moarte.       

               Dumnezeu este un Dumnezeu al tuturor religiilor, la fel si intruparea Sa in creatie, Iisus Hristos. Va rog sa-I binecuvantati chiar acum alaturi de mine pe toti acea care il iubesc pe Dumnezeu, indiferent de religia lor si care nu au auzit de Iisus Hristos , sau chiar daca au auzit nu stiu prea multe despre El. 

               Pentru toti acestia si chiar si pentru crestini, Dumnezeu va binevesti Evanghelia vesnica. Eu va spun ca vor fi mai fericiti cei care nu au nici o religie si o vor intelege pe cea vesnica decat cei care se vor agata de uniformele, zidurile si ritualurile cultelor lor.

   

              Rugati-va asadar pentru ca daca nu aveti comuniunea directa si constienta cu Dumnezeu nu aveti nimic si nu puteti fi de mare folos. Ati vazut chiar aici cum cine nu este cu El … este impotriva Lui. Iar aceea a fost o lectie deschisa. Daca cineva va zgandare orgoliul orbiti brusc si nu mai aveti nici un fel de discernamant in atitudinea fata de fratii vostri si fata de Adevar. Domnul nu are nevoie de astfel de lucratori. Ei sunt asemenea celor care lucreaza o gradina in care nu este cultivata nici o samanta buna ci numai buruieni si neghina.

               Incercati sa invatati din lectiile directe si deschise la care luati parte altfel veti pierde binecuvantarea lui Dumnezeu si orgoliul vostru va va redirectiona daca nu impotriva Lui atunci impotriva vointei Lui. 

           Apocalipsa - Capitolul 14

1. Şi m-am uitat şi iată Mielul stătea pe muntele Sion şi cu El o sută patruzeci şi patru de mii, care aveau numele Lui şi numele Tatălui Lui, scris pe frunţile lor.   2. Atunci am auzit un glas din cer, ca un vuiet de ape multe şi ca bubuitul unui tunet puternic, iar glasul pe care l-am auzit ca glasul celor ce cântă cu alăutele lor.   3. Şi cântau o cântare nouă, înaintea tronului şi înaintea celor patru fiinţe şi înaintea bătrânilor; şi nimeni nu putea să înveţe cântarea decât numai cei o sută patruzeci şi patru de mii, care fuseseră răscumpăraţi de pe pământ.   4. Aceştia sunt care nu s-au întinat cu femei, căci sunt feciorelnici. Aceştia sunt care merg după Miel ori unde se va duce. Aceştia au fost răscumpăraţi dintre oameni, pârgă lui Dumnezeu şi Mielului.   5. Iar în gura lor nu s-a aflat minciună, fiindcă sunt fără prihană.   6. Şi am văzut apoi alt înger, care zbura prin mijlocul cerului, având să binevestească Evanghelia veşnică celor ce locuiesc pe pământ şi la tot neamul şi seminţia şi limba şi poporul,   7. Zicând cu glas puternic: Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi Lui slavă, că a venit ceasul judecăţii Lui, şi vă închinaţi Celui ce a făcut cerul şi pământul şi marea şi izvoarele apelor.   8. Şi un al doilea înger a venit, zicând: A căzut, a căzut Babilonul, cetatea cea mare, care a adăpat toate neamurile din vinul furiei desfrânării sale.   9. Şi al treilea înger a venit după ei, strigând cu glas puternic: Cine se închină fiarei şi chipului ei şi primeşte semnul ei pe fruntea lui, sau pe mâna lui,   10. Va bea şi el din vinul aprinderii lui Dumnezeu, turnat neamestecat, în potirul mâniei Sale, şi se va chinui în foc şi în pucioasă, înaintea sfinţilor îngeri şi înaintea Mielului.   11. Şi fumul chinului lor se siue în vecii vecilor. Şi nu au odihnă nici ziua nici noaptea cei ce se închină fiarei şi chipului ei şi oricine primeşte semnul numelui ei.   12. Aici este răbdarea sfinţilor, care păzesc poruncile lui Dumnezeu şi credinţa lui Iisus.   13. Şi am auzit un glas din cer, zicând: Scrie: Fericiţi cei morţi, cei ce acum mor întru Domnul! Da, grăieşte Duhul, odihnească-se de ostenelile lor, căci faptele lor vin cu ei,   14. Şi am privit şi iată un nor alb şi Cel ce şedea pe nor era asemenea Fiului Omului, având pe cap cunună de aur şi în mână seceră ascuţită.   15. Şi iată un alt înger a ieşit din templu, strigând cu glas mare Celui ce şedea pe nor: Trimite secera şi seceră, că a venit ceasul de secerat, fiindcă s-a copt secerişul pământului.   16. Şi Cel ce şedea pe nor a aruncat pe pământ secera lui şi pământul a fost secerat.   17. Şi un alt înger a ieşit din templul cel ceresc, având şi el un cuţitaş ascuţit.   18. Şi încă un înger a ieşit din altar, având putere asupra focului, şi a strigat cu glas mare celui care avea cuţitaşul ascuţit, zicând: Trimite cuţitaşul tău cel ascuţit şi culege ciorchinii viei pământului, căci s-au copt.   19. Şi îngerul a aruncat, pe pământ, cuţitaşul lui şi a cules via pământului şi strugurii i-a aruncat în teascul cel mare al mâniei lui Dumnezeu.   20. Şi teascul a fost călcat afară din cetate şi a ieşit sânge din teasc, până la zăbalele cailor, pe o întindere de o mie şase sute de stadii.