29 noiembrie 2010

Intre cultura si spiritualitate

                       

 Toti marii oameni de cultura, mai ales marile genii, sunt fiinte spirituale inalte intrupate ce au avut rolul de a sustine si impulsiona umanitatea prin creatiile lor si aceste fiinte se mantuiesc chiar daca nu duc o viata prea austera sau monahica asemenea sfintilor, desi unele au suferit mai mult decat orice calugar pentru a ne lasa pretioasa mostenire. 

Spre exemplu Mozart, Bach si altii la fel de mari se afla pe primul nivel in Imparatia lui Dumnezeu.

Am mai spus ca in Imparatia lui Dumenzeu se afla trei mari nivele ca o corespondenta fata de cele trei planuri ale creatiei: cauzal, astral, fizic. Universul astral ia nastere din cel cauzal, iar cel fizic din cel astral. Universul astral este populat asemenea celui fizic cu planete si sori dar este infinit mai vast...

Pe primul nivel se afla cei care au facut in aceasta viata cel putin in proporite de 33 % vointa lui Dumnezeu, pe al doilea cei care au facut cel putin in proportie de 66% vointa lui Dumnezeu si pe al treilea, cel mai inalt, cei care au facut in proportie de 100% vointa lui Dumnezeu abandonandu-se in totalitate acestuia si uneori chiar intrupandu-l. Acest ultim nivel se afla cu siguranta in universul cauzal in timp ce celelalte doua este posibil sa fie in universul astral. In universul cauzal locuiesc toti marii ingeri si toate fiintele care au puteri arhetipale asupra intregii creatii. Acolo locuiesc cei care la randul lor creeaza lumi si civilizatii si fiinte in planurile astral si fizic. Acolo sunt zeii cei mari si , spre marea noastra bucurie, Hristos insusi este un astfel de locuitor al universului cauzal, Inger al ingerilor si Invatator al invatatorilor. Gratia intoarcerii sale este atat de mare...  Faptul ca isi mai intoarce privirea asupra unor gunoaie ca noi este o gratie atat de mare pe care nu o intelege nimeni decat numai compasiunea si mila lui Dumnezeu care se afla in cele mai mari profunzimi si adancuri  ale Inimii lui Dumnezeu.

Intre aceste trei nivele exista multe altele intermediare si in Imparatie fiecare dintre noi continua sa evolueze urcand treapta cu treapta spre Dumnezeu.

Este bine ca inca de aici sa tintim cel mai inalt nivel in speranta ca il vom  obtine macar pe cel mai de jos. Sa nu uitam ca Imparatia lui Dumenzeu este a celor care o iau cu asalt, adica a acelora care o pretuiesc atat de mult incat fac totul pentru a o obtine. 

 

Asadar oamenii de cultura sunt foarte pretiosi pentru Dumnezeu si sunt binecuvantati de El. Dumnezeu nu este habotnic, El este Desavarsire, Iubire, Libertate, Viata.

Se stie ca toti marii poeti universali, si avem si noi romanii vreo doi, erau fiinte cu totul angelice aproape. Caragiale este vrajit de chipul si infatisarea pe care le are Eminescu tanar. Nichita Stanescu a fost tot timpul asemuit cu un inger si era de o bunatate cu totul remarcabila. Nu mai spunem ca toti acestia, plus Eliade, Ionescu, Cioran si multi altii din cultura universala, mai ales marile genii, au avut veritabile experiente paranormale si spirituale. 

Deci Dumnezeu a fost tot timpul cu ei. Un astfel de om deosebit, de mare om, a fost si Adrian Paunescu. O fiinta iubita si binecuvantata de Dumnezeu. 

Si Paunescu se va mantui pentru ca rugaciunile neamului sau il vor purta in Imparatia lui Dumnezeu.

Si sa va mai spun un secret. Nimeni nu ramane in istoria culturala a planetei decat aceia care sunt sustinuti de Dumnezeu. La fel si in cultura nationala. Dumnezeu insusi vrea sa il citim pe Eminescu datorita perfectiunii versurilor deoarece pot sa trezeasca in noi stari angelice, divine. La fel stau lucrurile si cu Nichita Stanescu care este si va fi o mare revelatie pentru cei ce vin. Opera lor este o opera divina sustinuta de Dumnezeu. 

Asadar trebuie sa intelegem in ce consta desavarsirea si ca aceasta desavarsire inseamna iubire si imbratisare. Daca lumea asta este cu adevarat legata de ceva palpabil atunci aceasta este cultura universala.

Iata ca Shakespeare sau Rafael sau Mozart vor dainui mai mult decat bisericile voastre… Al caror sfarsit este aproape.

Bucurati-va pentru ca Dumnezeu va va darui ceva cu mult mai pretios, se va darui pe Sine voua!  

Un vers divin al unui poet de geniu te poate proiecta in imediata apropiere a lui Dumnezeu la fel ca si o rugaciune spusa din inima. 

Înger de pază

Când sufletu-mi noaptea veghea în extaze,

Vedeam ca în vis pe-al meu înger de pază,

Încins cu o haină de umbre şi raze,

C-asupră-mi c-un zâmbet aripele-a-ntins;

Dar cum te văzui într-o palidă haină,

Copilă cuprinsă de dor şi de taină,

Fugi acel înger de ochiu-ţi învins.

Eşti demon, copilă, că numai c-o zare

Din genele-ţi lunge, din ochiul tău mare

Făcuşi pe-al meu înger cu spaimă să zboare,

El, veghea mea sfântă, amicul fidel?

Ori poate!... O-nchide lungi genele tale,

Să pot recunoaşte trăsurile-ţi pale,

Căci tu - tu eşti el.

M. Eminescu

2 comentarii:

  1. Lucefarul vietii

    In raza zilelor de maini
    Vedem o viata noua
    Scaldata-n sute de lumini
    Necunoscute noua.

    Privind luminile ceresti
    In noptile senine
    Zburam din grijile lumesti
    In sferele divine.

    Si admiram tacerea lor
    Adanca , trecatoare
    Ce-nalta tot ce-i muritor
    Spre lumi nemuritoare.

    Dar ce putem cuprinde noi
    Din tot ce n-are margini
    Cand mintea noasrta de noroi
    E-o carte fara pagini.

    Ce poate sa-nteleaga ea
    Materia greoaie
    Cand forta din atom,din stea
    E suflet de vapaie.

    .............................

    Stapane fii in veci slavit
    Te vad acum oriunde
    Si-n firul ierbii inverzit
    Iubirea Ta patrunde.

    Un pai,o floare, un munte,o stea
    Puterea-Ti o arata
    Si toata fericirea mea
    De Tine e legata.

    Te vad si-n mine,in sanul meu
    Cu ochii Tai albastri
    Si peste tot te vad mereu
    Inconjurat de astrii.

    O, Doamne,fii bun si ma ia
    La Tine-n cer, departe
    Acolo e iubirea mea
    Redami-o de se poate.


    "Lucefarul vietii" transmisa de Mihai Eminescu pe cale mediumica intre anii 1941 - 1950.

    RăspundețiȘtergere
  2. O sa vezi ca in Imparatia lui Dumnezeu vom fi un grup fantastic ce va locui in una din cele mai frumoase case ale Ierusalimului ceresc unde domn si imparat este Iisus Hristos.
    Si nu numai Eminescu va fi cu noi dar si multi altii la fel de mari si memorabili, romani si nu numai.
    Dar toti trebuie sa se straduiasca sa intre chiar de aici in Impratie si sa constientizeze ca sunt aici in cea mai inalta si mai divina scoala...
    Numai in Imparatie exista viata vesnica, deci luptam pentru viata noastra... cine nu intra va muri, va fi trimis la reintrupare sau in infern.

    RăspundețiȘtergere