Este regionalizarea buna sau nu?
Prima problema a regilonalizarii este se
pare situatia ungurilor din Ardeal.
Pe de o parte regionalizarea ii face sa devina
minoritari intr-o regiune, ceea ce este bine.
Pe de alta parte le da posibilitatea sa
se uneasca mai usor intr-o semiregiune.
Problema ungurilor este mai veche iar
pentru a sti daca ceea ce vor ei este bine sau nu din punct de vedere divin
trebuie sa ne punem urmatoarele intrebari.
Ne sunt ungurii superiori in vreun fel?
Raspunsul este NU.
Din nici un punct de vedere ungurii nu
ne sunt superiori. Nu sunt nici mai civilizati, nici mai cultivati nici mai
spirituali.
Ne sunt inferiori din toate punctele de
vedere.
Ceea ce inseamna ca noi avem un rol
civilizator pe langa ei si nu invers.
In aceste conditii destinul si misiunea
spirituala a Romaniei nu ne permit sa
cedam parti din teritoriul ei nimanui.
Si iarasi, atitudinea ungurilor tine de
orgoliu.
Noi ne-am purtat cu ei extrem de
civilizat, le-am dat toate drepturile posibile.
Dar nu, ei vor mereu mai mult.
Ca si evreii cu palestinienii, nu vor sa
traiasca cu noi, vor sa ne elimine…
Ori Dumnezeu nu sustine aceste lucruri.
A trecut vremea acestor eliminari, a
trecut vremea trasarii de granite, a trecut vremea unor astfel de orgolii.
Asadar, fie ca regionalizam fie ca nu,
Romania va deveni mai mare mereu si nu mai mica.
Ba chiar Romania va deveni in viitor si
ea in sfarsit un Imperiu…
Unul spiritual.
Solutia cu Ardealul este ca noi romanii,
precum si alte nationalitati, sa mergem in grup acolo, sa ne mutam acolo…
Mergem peste ei si ne mutam in mijlocul
lor…
Politici economice care sa favorizeze
acest lucru.
Sa faca ei ce vor, sa stea si in cap daca
doresc, dar Romania trebuie sa devina dodoloaţa…
Iar noi romanii putem sa locuim si in Harghita
si Covasna asa cum in orice colt al tarii.
Totusi trebuie sa avem incredere in
Presedinte.
Daca Presedintele spune ca
Regionalizarea nu este buna, atunci inseamna ca nu este buna, cel putin acum.
Spun asta pt ca are la dispozitie toate sistemele de informatii si este mereu in posesia unor informatii care il ajuta sa aiba imaginea de ansamblu.
Desi, dupa cum am aratat mai sus, ar
putea fi si buna…
Daca totusi fac regionalizarea sa introduca o specificatie in Constitutie care sa interzica orice orice alta separare pe criterii etnice. Ea oricum exista:
TITLUL I
Principii generale
Statul român ARTICOLUL 1
(1) România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.
(2) Forma de guvernământ a statului român este republica.
(3) România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate.
(4) Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale.
(5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.
Suveranitatea ARTICOLUL 2
(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum.
(2) Nici un grup şi nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu.
Teritoriul ARTICOLUL 3
(1) Teritoriul României este inalienabil.
(2) Frontierele ţării sunt consfinţite prin lege organică, cu respectarea principiilor şi a celorlalte norme general admise ale dreptului internaţional.
(3) Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe şi judeţe. În condiţiile legii, unele oraşe sunt declarate municipii.
(4) Pe teritoriul statului român nu pot fi strămutate sau colonizate populaţii străine.
Unitatea poporului şi egalitatea între cetăţeni ARTICOLUL 4
(1) Statul are ca fundament unitatea poporului român şi solidaritatea cetăţenilor săi.
(2) România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţă politică, de avere sau de origine socială.
Cetăţenia ARTICOLUL 5
(1) Cetăţenia română se dobândeşte, se păstrează sau se pierde în condiţiile prevăzute de legea organică.
(2) Cetăţenia română nu poate fi retrasă aceluia care a dobândit-o prin naştere.
Dreptul la identitate ARTICOLUL 6
(1) Statul recunoaşte şi garantează persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale dreptul la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase.
(2) Măsurile de protecţie luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale trebuie să fie conforme cu principiile de egalitate şi de nediscriminare în raport cu ceilalţi cetăţeni români.
Românii din străinătate ARTICOLUL 7
Statul sprijină întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor ţării şi acţionează pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase, cu respectarea legislaţiei statului ai cărui cetăţeni sunt.
Pluralismul şi partidele politice ARTICOLUL 8
(1) Pluralismul în societatea românească este o condiţie şi o garanţie a democraţiei constituţionale.
(2) Partidele politice se constituie şi îşi desfăşoară activitatea în condiţiile legii. Ele contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor, respectând suveranitatea naţională, integritatea teritorială, ordinea de drept şi principiile democraţiei.
Sindicatele, patronatele şi asociaţiile profesionale ARTICOLUL 9
Sindicatele, patronatele şi asociaţiile profesionale se constituie şi îşi desfăşoară activitatea potrivit statutelor lor, în condiţiile legii. Ele contribuie la apărarea drepturilor şi la promovarea intereselor profesionale, economice şi sociale ale membrilor lor.
Relaţii internaţionale ARTICOLUL 10
România întreţine şi dezvoltă relaţii paşnice cu toate statele şi, în acest cadru, relaţii de bună vecinătate, întemeiate pe principiile şi pe celelalte norme general admise ale dreptului internaţional.
Dreptul internaţional şi dreptul intern ARTICOLUL 11
(1) Statul român se obligă să îndeplinească întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce-i revin din tratatele la care este parte.
(2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.
(3) În cazul în care un tratat la care România urmează să devină parte cuprinde dispoziţii contrare Constituţiei, ratificarea lui poate avea loc numai după revizuirea Constituţiei.
Simboluri naţionale ARTICOLUL 12
(1) Drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roşu.
(2) Ziua naţională a României este 1 Decembrie.
(3) Imnul naţional al României este "Deşteaptă-te române".
(4) Stema ţării şi sigiliul statului sunt stabilite prin legi organice.
Limba oficială ARTICOLUL 13
În România, limba oficială este limba română.
Capitala ARTICOLUL 14
Capitala României este municipiul Bucureşti.
.jpg)
