24 februarie 2010

Despre cupluri, divort si consiliere spirituala

              Libertatea este evident unul din cele mai importante aspecte ale existentei noastre. Cine o dispretuieste va ramane fara ea. Din punct de vedere divin este absolut necesar ca sa avem liberatatea de a face absolut orice dorim. Altfel am fi masini si am deveni masini si nu oameni. Daca Dumnezeu ni s-ar revela brusc si ne-ar revela intregul Adevar ne-ar incalca chiar aceasta libertate care ne ajuta sa devenim oameni si mai apoi altceva superior.               Asadar aveti cu totii libertatea sa faceti absolut ce vreti. Trebuie sa tineti cont totusi ca universul are anumite legi fixe. Si una dintre cele mai importante este aceea ca tot ce pleaca de la noi se intoarce la noi. Este daca vreti un fel de gravitatie interioara… Si asta se refera atat la gesturi cat si la sentimente sau ganduri. Desigur ca Biblia ne aminteste adesea acest lucru: cine judeca va fi judecat, cine ridica sabia etc…               Nu uitati acest lucru. Tot ce ati facut vi se va face… Iar pacatele nu sunt altceva decat actiuni negative facute de din orgoliu care trebuie sa se intoarca mai devreme sau mai tarziu.               Va amintesc iarasi ca orice cuplu care se uneste din alte motive decat iubirea nu va fi binecuvantat ba mai mult se va fi situa la extrema opusa binecuvantarii.              Asadar daca vreti sa divortati si vreti sa ramaneti binecuvantati de Dumnezeu trebuie sa aveti un motiv spiritual foarte serios. Ati vazut, Arsenie Boca le spunea tuturor femeilor care au ca soti betivi incurabili sa se desparta… La fel daca partenerul este o fiinta mai mult decat infidela , desfranata si se culca cu altcineva de cate ori are ocazia. E bine sa retineti acest lucru. Este foarte posibil ca intr-o viata intreaga sa fiti inselati. Cititi ce spune Pavel in scrisorile sale si veti vedea ca va indeamna sa iertati daca este un fenomen izolat si daca persoana isi asuma greseala si isi cere iertare…              Vreau sa va povestesc aici un caz pe care il cunosc personal. Cineva s-a despartit de sotie pentru ca a gasit-o in casa cu fostul iubit. Nu i-a gasit in pat, dar erau acolo la o cafea si la o discutie… Ei bine a luat decizia sa se desparta… La cativa ani s-a recasatorit. Vreau sa va spun ca noua sotie era de 10 ori mai rea decat prima si l-a inselat pe bune de zeci de ori… Asadar nu lasati gelozia sa ia decizii in locul vostru, pentru ca veti forta universul si pe Dumnezeu sa va dea lectii foarte dure.              Avem cu totii aproape un astfel de caz. Nu dau nume pentru ca cei despre care vorbesc se pot regasi intotdeauna foarte usor in cuvintele mele (asta in general nu numai aici, nu transmit mesaje ascunse, este timpul apocalipsei, adica al adevarului direct si pe fata). Iar alt motiv este acela ca Domnul nu este un judecator al pacatelor casnice. El se ocupa personal atat de cei care il iubesc foarte mult cat si de cei care lupta cu ardoare impotriva Lui. Restul, cei “calduti” si intreaga lume vor avea parte de legile universale care sunt urmarite indeaproape de ingerii divini.               Asadar nimeni nu este binecuvantat sa-si paraseasca familia decat daca are un motiv spiritual. Daca o face in nume personal si pentru propria satisfactie nu va primi aceasta binecuvantare. Asadar daca vrei sa pleci, daca vrei un nou inceput, intreaba-te daca Dumnezeu are loc in noul cuplu, pentru ca daca nu are si El nu coboara acolo va fi cu mult mai rau decat in primul.                V-am spus ca cei care lupta impotriva lui Dumnezeu vor avea parte de replica acestuia destul de repede, mai ales in aceste timpuri. Cine arunca cu noroi de noroi va avea parte, cine ameninta de amenintari va avea parte, cine isi face singur dreptate nu va mai cunoaste dreptatea lui Dumnezeu.                Vedeti intre omul spiritual si celalalt este o diferenta enorma. Va aminetesc cateva paragrafe care mi-au dat mult de lucru in trecut, neintelegand de ce trebuie sa abandonez totul la acel moment. Solutia este oferita in alta parte acolo unde ni se spune ca nimeni nu poate urca singur la cer…   23. Şi zicea către toţi: Dacă voieşte cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea în fiecare zi şi să-Mi urmeze Mie;  

24.Căci cine va voi să-şi scape sufletul îl va pierde; iar cine-şi va pierde sufletul pentru Mine, acela îl va mântui.

                                                                                                                    Luca 9

                    Asadar daca alergam pentru noi insine ne vom pierde. Daca in schimb cautam Adevarul si abandom propriile noastre dorinte si propria noastra viata in mainile lui Dumnezeu, pierzand-o in mainile Lui o vom castiga.                    Am vazut ca multi isi dau cu parerea si il critica si judeca pe cel parasit. Va spun ca niciunul dintre voi nu va scapa si toti veti trece prin ce a trecutul cel asupra caruia va ridicati. Si atunci sa va vad cum veti reactiona, nu foarte diferit de acesta sunt sigur. Pentru ca teoria e una si practica, cand sotia sau femeia iubita fuge cu altul, e cu totul alta.                   Ca sa primiti binecuvantarea lui Dumnezeu trebuie sa faceti ceva pentru El, in fapt pentru voi insiva, dar pentru orgoliul vostru care este cel mai mare dusman al spiritului vostru.                 Viata este o aventura a spiritului. Dusmanul spiritului este orgoliul, hindusii il numesc ahamkara, adica falsul eu. Adevaratul “eu” fiind sinele, care este una cu Dumnezeu.                   Asadar eu privesc asupra noului cuplu si nu vad decat orgoliu si o goana nebuna dupa imagine si satisfactie personala… Nici un motiv ca Dumnezeu sa coboare si sa binecuvanteze. Vai de cei care pornesc la drum fara binecuvantarea lui Dumnezeu. Drumul lor va fi scurt si se va infunda.                 Am mai vazut ca pe multe bloguri apare acea indicatie ca nimic sa nu fie preluat fara acordul autorului… Si aici trebuie sa spun din nou, Vai de voi orbilor, Va spun iarasi ca nu va apartine absolut nimic in aceasta lume si in aceasta creatie pana ce nu veti deveni una cu spiritul vostru. Pana atunci sunteti niste musafiri nepoftiti care au totul luat cu imprumut. Nici macar trupul vostru fizic nu va apartine, care daca ar deveni un tamplu al lui Dumnezeu nu s-ar transforma in tarana ci ar urca la cer. Nu mai spun ca de fapt nu aveti nimic de spus important si faptul ca ati reusit sa impletiti cateva cuvinte vi se pare vreo mare filozofie. Si mai spun ca nimeni nu va avea vreodata intetia sa ia ceva de pe acele bloguri care contin aceasta atentionare. Pentru ca nu e nimic de luat de acolo.                   Si pentru ca in poezie nu am avut decat doua genii va amintesc ce spunea unul dintre ei, ca sa vedeti ce diferenta enorma este intre voi si aceia, desigur ca si poetii de duzina au rostul lor in cadrul unei literaturi, eu nu spun sa nu mergeti inainte ci doar sa fiti atenti in ce directie mergeti.                Asadar marele poet care a reusit sa obtina binecuvantarea lui Dumnezeu si chiar sa scape de cenzura grosiera si oarba ( nu mai tin minte daca v-am aratat ca o poezie dedicata partidului avea un mesaj subtil cu totul opus…), devenind o veritabila intrupare a poeziei spunea : “Nu exista poeti ci numai Poezia… “                   Tot ce vi se intampla are un rost si anume trezirea voastra spirituala. Cu cat sunteti mai adormiti si astfel mai departe de Dumnezeu cu atat Acesta va actiona mai energic si mai dur.                  Nu se intra fara umilinta in Imparatie. Si daca nu intrati veti merge la reintrupare. Veti muri si va veti naste pana intr-o zi cand veti spune: Gata! Nu mai vreau nimic decat sa cunosc Adevarul. Si atunci de dragul Adevarului veti renunta la absolut tot inclusiv la lume. Asbia atunci Dumnezeu isi va intoarce fata spre voi. Pana atunci veti fi si veti ramane niste straini pentru El. E drept veti putea intalni sfinti sau fiinte sustinute de Dumnezeu si poate veti juca rolul unui décor in experientele spirituale ale acestora. …                      Acesta este ultimul text cu aluzii si explicatii directe adresat cuiva. Asta pentru ca toti cei trei ma citesc. Vreti sa intelegeti ce vi se intampla?                      Daca facem ce spune Iisus, sa raspundem la rau cu bine atunci am oprit propagarea raului si prin propria noastra fiinta. Pentru ca spre exemplu o injuratura odata plecata spre cineva ea va trebui sa se intoarca la cel de la care a plecat tot prin cineva si tot asa…                     Eu va spun ca Dumnezeu va judeca tocmai pentru ca totul e public si veti fi o lectie pentru toti ceilalti… Asadar daca vreti sa primiti binecuvantarea Lui trebuie sa il convingeti. Cel mai mult El dispretuieste orgoliul… Si as putea sa va spun si sa va dezvalui mai multe dar ati spune apoi ca am ceva cu voi ceea ce nu este deloc adevarat. Daca Domnul nu judeca personal pacatele casnice ale oamenilor si pacatele celor care nu sunt interesati de Adevar, necoborand la un asemenea nivel , nici eu nu simt nici o aplecare spre asa ceva. Faceti ce vreti, consilierea spirituala este un lucru prea pretios si ati primit destule indicatii.                Am vazut o parodie de marturisire insotitat de o gramada de amenintari si citate din codul penal. Am spus: Vai si m-am cutremurat…                 Si apropo de judecata ii invit pe prietenii mei sa se roage si pentru Pavel Corut. Haideti sa ne rugam sa nu fie judecat pana ce extraterstrii asteptati de dumnealui nu vor depune marturie despre spiritualitatea lui Iisus.                 Vedeti, toti cei orgoliosi, si va spun ca nimeni nu lupta impotriva lui Dumnezeu decat din orgoliu excesiv, vor cunoaste umilinta. Imi amintesc ca un preot l-a intrebat pe Corut cum se explica faptul ca dupa revolutie a scris versuri religioase, inclusiv despre Fecioara Maria… Iata ca praful s-a ales de imaginea lui Corut… Pentru ca nu e posibil sa pretinzi ca il cunosti si iubesti pe Dumnezeu si in acelasi timp sa spui aberatii despre Iisus si ingeri, azi sa ii dedici versuri si maine sa il blasfemiezi.                     Marele rege David a trebuit sa astepte in lumea subtila pana sa se mantuiasca si sa intre in imparatia lui Dumnezeu nu mai putin de 200 de ani, inca o viata adica. Pentru ca omul cand isi paraseste trupul fizic ramane in universul astral la fel de viu si cu absolut intreaga personalitate intacta. Iar regele nostru, desi o fiinta aleasa si binecuvantata avea evident pretentia ca toti sa i se inchine si sa i se supuna… Dar in Imparatie nimeni nu se inchina celorlalti nici macar cei mai mari ingeri nu accepta vreo plecaciune….                     Alt caz interesant asemanator este al unui mare prim-ministru al Germaniei de acum aproape 200 de ani, credincios de altfel care atunci cand si-a parasit trupul este intampinat de un inger care ii explica cu ce intentie a venit la el si ii spune ca daca vrea sa evolueze spiritual si sa paseasca in Imparatia lui Dumnezeu trebuie sa renunte la orgoliu si sa faca ce ii va spune . Prim ministru se declara de acord. Numai ca ingerul ii spune ca o vreme va trebui sa lucreze la o ferma de porci… Evident ca prim-ministru nostru s-a aprins de manie si a inceput sa-l faca in fel si chip pe ingerul nostru care la fel de evident s-a retras lasandu-l pe om in pace…                 Vai de aceasta lume ca nu stie ce o asteapta dincolo si nici nu e interesata de acest lucru.                 Iar voi toti folositi aceasta viata scurta pentru a afla Adevarul! La ce va foloseste daca ati ajunge chiar si regi ai acestei lumi daca maine nu veti mai fi si veti merge la intrupare, care este adevarata si singura moarte vesnica(foarte rar Dumnezeu sterge pe cineva la propriu din existenta, aproape niciodata, ingerii aceia intrand in conflict cu Dumnezeu tocmai pentru ca nu au fost lasati sa distruga ceea ce au creat). Daca acum sunteti barbati si maine va veti intrupa si veti fi femei , sau invers, spuneti-mi ce a mai ramas din voi cei de acum?               Aduceti-l pe Dumnezeu in vietile voastre , cantati-l si preamariti-l pe El in scrierile voastre altfel nu veti ramane decat un décor trecator in vietile altora.               Ce mare este Dumnezeu daca chiar si decorul este viu…                  Este foarte important pentru mine ca mesajul sa fie clar si sa nu spuneti ca Dumnezeu nu v-a avertizat. V-am spus:              Vai de voi, intoarceti-va la Dumnezeu, impacati-va cu dusmanii vostri, umilitiva si cautati sa cunoasteti voia lui dumnezeu. Incetati sa mai strangeti si sa mai adunati pentru voi ci incepeti sa lucrati pentru aproapele vostru si pentru Dumnezeu. Ar fi de 100 de ori mai bine pentru voi si mantuirea voastra sa va faceti mea cupla in fata celorlalti decat sa pretindeti ca ati fi si ati reprezenta ceva. Eu va spun ca multe furnici se vor mantui inaintea multora dintre voi…     

22 februarie 2010

Meditatii

               Adevarul se poate reflecta si in mintea noastra sub forma unor idei foarte inspirate cu ajutorul carora ne putem ilumina, adesea insotite de o traire spirituala inaltatoare. Trairea este intr-adevar mai importanta si un gram de iubire inspirat directionata poate face mai mult decat un car de ganduri dar eu sustin foarte mult meditatia asupra Adevarului. De aceea va rog sa ganditi. Ganditi intens si profund. Si gandirea voastra se va transforma in meditatie. Iar meditatia inseamna comuniune cu subiectul asupra caruia meditati.                 Daca viata si universul au aparut prin jocul hazardului, gandirea este inutila, ea putandu-ne fi de folos exclusiv spre dobandirea unor foloase lumesti a confortului existential.                Dar daca universul este creat atunci gandirea ne poate ajuta sa-i descoperim si sa-i intelegem atat legile cat si misterele. Si cel mai important, ne poate apropia de Creator. Este adevarat nu asa cum o face iubirea, dar totusi suficient incat sa ne ajute sa inaintam pe cale.              Cel mai mare predicator al evangheliei vesnice de care vorbeam, amintita in Apocalipsa este chiar Iisus Hristos. Numai ca voi ati ajuns sa faceti o mie de lucruri pe care el nu v-a spus sa le faceti, si pe deasupra sa le mai numiti si sfinte.                Cititi-l pe Jacob Lorber si veti vedea acolo revelat mai mult decat a fost facut vreodata prin oricine altcineva. Cei trei ani ai lui Iisus sunt povestiti in nu mai putin de 11 volume. Numai 5 traduse in romana deocamdata. Este vorba desigur de Marea Evanghelie a lui Ioan. Desigur ca si mesajul transmis prin Lorber este insotit de metafore si parabole, mai ales atunci cand se vorbeste despre perioada adamica, descrisa in Casa Domnului. Dar in Marea Evanghelie veti gasi minuni fabuloase infaptuite de Iisus si care desigur ca nu au putut fi cuprinse in scurtele evanghelii biblice. Ce ar trebui sa faca Dumnezeu ca sa va convinga ca mesajul transmis prin profetul sau este autentic? Sa va apara pe cer si sa strige la voi? Asta ar insemna o judecata pentru ca voi atunci nu ati mai fi liberi sa alegeti intre rau si bine ci ati fi obligati prin asemenea aratare sa urmati o anumita directie. Iar aceasta directie daca ati cauta Adevarul ati putea sa o descoperiti usor si singuri. Domnul a aparut deja pe cerul interior a mii de oameni…                   Daca universul, viata sunt create atunci trebuie sa va raportati la acest fapt. Sa va planificati si ghidati intreaga viata tinand cont de acest lucru.                  Acum haideti sa gandim impreuna si sa gasim raspunsuri.                     De ce ar fi fost nevoie ca o suprema intrupare a Spiritului divin sa se autosacrifice, sa accepte sa moara pentru fratii sai? Si aici ma gandesc mai ales la ingerii aceia care nu mai au loc in cer. Fiecare dintre ei este mai important decat o mie de civilizatii iar oamenii ar trebui sa fie bucurosi ca au avut privilegiul de fi martori la evenimente spirituale atat de mari. Cel mai uluitor lucru aici este faptul ca sub  ochii acestor ingeri cazuti Dumnezeu ridica altii... Voi insiva... Este si unul din motivele pentru ca primim atatea piedici de la infern...                   Intreaga creatie era si este evident cu ochii pe Intruparea lui Dumnezeu. Tot ce a facut si a spus este acolo si va ramane in eternitate disponibil pentru a fi vizionat in infinit. Pentru ca orice eveniment din creatie este inregistrat si ramane in eternitate. Tocmai de aceea trebuie sa ne umilim si sa ne consideram mai prejos decat viermii pentru ca absolut nimic din pacatele si greselile noastre nu vor ramane ascunse. Iar Dumnezeu deja le cunoaste.                    Este o lectie eterna sacrificiul acceptat al crucificarii cu multiple si profunde intelesuri. Odata cu acest sacrificiu, oamenii beneficiaza de o mare gratie. Si anume, accentul pentru a obtine viata vesnica nu mai este pus pe fapte si actiuni ci pe atitudinea interioara fata de Dumnezeu si aproape. Va spun sa fiti pregatiti pentru va veti vedea in ceruri mari pacatosi salvati de iubirea pentru Dumnezeu. Totusi pacatele facute din orgoliu nu vor fi iertate si vor fi platite pana la ultima picatura.                    Ce inseana pacat facut din orgoliu? Am sa iau exemplu poate cel mai raspandit pacat, atat de raspandit incat nimeni nu poate sa spuna ca nu il are atat in propriul bagaj sau cel putin in apropiere, in cei de langa el: adulterul.                    Daca cineva comite pacatul din slabiciune si se caieste sincer si se straduieste sa fie fidel in continuare, va fi iertat, evident daca cere sa fie iertat si isi doreste asta.                    Dar cei care il comit ca sa arate cat de barbati sunt, sau ce femei irezistibile sunt, vor cunoaste gustul amar al inselarii.                   Problema judecatii si a intoarcerii pacatelor devine extrem de importanta atunci cand constientizam ca avem bagaje mult mai grele care vin din existentele anteriore. Si dragilor nu se stie ce va asteapta dupa colt… Poate ati fost un calau intr-o existenta anterioara. Poate ati fost o prostituata, poate un hot sau poate un tradator. Sau poate putin din toate acestea.                  Vom vedea in curand ca Iisus nu numai ca a vorbit despre reintrupare dar a facut-o atat de explicit si cu atat de multe amanunte – de fapt le-a deschis vederea interioara si le-a aratat cum sufletele animalelor ce mor se unesc intre ele pentru a se intrupa intr-o forma superioara de viata- cum nu a mai facut-o nimeni niciodata. Nici macar hinduismul nu pomeneste de asa ceva. Ceea ce este de-a dreptul glorios. Ce bine o sa va stea cand veti vorbi hindusilor despre reincarnare asa cum nu au mai auzit…                   Iata ca apocalipsa, pe langa judecata multor generatii de calai si razboinici cu scopuri negative intrupati in aceasta perioada inseamna si revelarea unor mari adevaruri ascunse.                  Traim in cea mai perfecta dintre toate lumile posibile… Nu incape nici o indoiala… 

              Dumnezeu vrea sa creeze Dumnezei... Sau poate noi Dumnezei cine stie, de acum profetiile nu vor mai privi doar soarta acestei lumi ci a intregului univers...  

              Ce candidati mai potriviti la aceasta functie decat cei care sunt gata sa moara si chiar au si facut-o, pentru Dumnezeu si aproape, pentru Iisus, fara sa inteleaga prea bine de ce este necesar acest lucru, dar devorati de o iubire interioara fabuloasa si ajutati de cer cu viziuni care sa ii pastreze in aceasta stare privilegiata. 

                Dumnezeu isi angajeaza noi slujitori, populeaza iarasi cerurile ramase libere dupa cadere, iar universul intreg este un fabulos dialog al lui Dumnezeu cu propria creatie. Si se vor face in curand schimbari uriase la nivel macrocosmic.

                Desigur ca nu vrei sa pleci din aceasta lume fara sa il fi cunoscut pe Iisus.

                Asculta-ma, daca eu am reusit sa il descopar si chiar sa comunic cu El si tu poti. Ti-am povestit in parte si am sa-ti povestesc din nou de la inceput drumul pe care am mers eu.  Nu conteaza drumul ci doar sa ajungi acolo, trebuie sa ajungi sa-l cunosti pe Dumnezeu, pe Iisus si sa comunici cu El. Daca il iubesti si te sraduiesti sa-i faci voia, El deja actioneaza prin tine in parte, dar a  venit momentul sa devii constient de asta. Trebuie sa comunici cu Iisus, daca nu vei reusi nu vei sti niciodata daca e rau sau bine ce faci, daca e sau nu voia Lui si te vei ghida dupa prejudecati. Pentru ca Dumnezeu e viu si exista o solutie si un Cuvant al Sau clipa de clipa pentru tot ce se intampla in creatie.

              Este momentul revelarii, iesiti voi cei ascunsi si mangaiati de Dumnezeu si marturisiti lumii Adevarul. De ce stati ascunsi prin pesteri si chilii? Domnul vrea sa traiasca si sa se manifeste prin toti copii sai. Invatati-i rugaciunea, invatati-i ce si cum sa faca pentru ca altfel ii va invata El insusi prin altii si rasplata voastra va fi mica si pe masura numarului celor carora le-ati fost de folos.  Veniti in lume si spuneti Cuvantul Lui, mantuirea personala odata obtinuta, retragerea si ascultarea fata de altcineva decat fata de El va deveni o povara pentru voi.

              Am auzit multe opinii, cineva cita un calugar care ar fi spus ca pentru ortodoxie ar trebui chiar sa si murim. Este bine sa-l rugam pe Dumnezeu sa ne binecuvanteze cu o moarte spirituala. Iar cea mai inalta si mai eficienta este aceea pentru Dumnezeu sau pentru aproape. Eu am vazut cu ochii mei ca Iisus ii binecuvinteaza cu prezenta in sufletele lor si pe catolici si pe evanghelisti. Nu pentru ca apartin vreunui cult ci pentru iubirea si marturisirea lor. Si am aflat ca salveaza pe oricine  isi da viata pentru aproape din iubire si dorinta de a-l ajuta pe fratele sau chiar daca nu il cunoaste pe Iisus. Iata deci cum o moarte spirituala poate salva o viata pacatoasa. 

              Daca imi aduc bine aminte aceeasi persoana imi spunea ca as fi tradat ortodoxia... Nu am tradat-o ci am implinit-o. La fel cu oricine care l-a gasit pe Iisus. Degeaba spuneti orice ati spune daca acel cuvant nu vine de la Dumnezeu. Este frunza deja uscata care a si disparut si nu intereseaza pe nimeni. Deveniti una cu El intai si apoi vorbiti, atunci veti avea ce spune. Pana atunci rugati-va intens deoarece neavand discernamant si ghidare si calauzire directa este posibil sa gresiti orice ati face si ati spune si sa fiti precum locuitorii infernului care desi lupta impotriva lui Dumnezeu acesta se foloseste de absolut toate actiunile lor.  

              Dumnezeu sa va binecuvanteze si sa va apropie de El. Priviti ce a ajuns iudaismul odata cu venirea Lui. Meditati pentru ca este posibil la intoarcerea Lui sa se intample acelasi lucru cu religia oficiala daca cei care o reprezinta nu va invata cum sa va mantuiti, adica sa deveniti una cu Iisus. 

                 

18 februarie 2010

Apocalipsa - cap XIV - Evanghelia vesnica

                Cuvantul apocalipsa vine din limba greaca.  Am gasit intr-un articol urmatoarea explicatie: apo-kalimma, -atos este un substantiv neutru care se traduce prin “revelatie” sau “descoperire". În contrast, kalipto înseamna “acoperire”, “învelire”. De aici si apocalips, -eos, care indica actiunea de dezvaluire, în sens figurativ de revelatie. 

               Va invit de aceasta data sa cititi si sa recititi cu atentie un capitol foarte important din aceasta minunata revelatie facuta de Ioan, capitolul XIV. Acest capitol este foarte important si   contine multe informatii extrem de importante care ne privesc direct deoarece, prin gratia lui Dumnezeu noi suntem fiintele care vor trai aceste timpuri si evenimente. 

                 Astfel, in Apocalipsa - cap 14, Domnul ne reveleaza prin Ioan in versetele 6 si 7: 

            6. Şi am văzut apoi alt înger, care zbura prin mijlocul cerului, având să binevestească Evanghelia veşnică celor ce locuiesc pe pământ şi la tot neamul şi seminţia şi limba şi poporul,  

             7.Zicând cu glas puternic: Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi Lui slavă, că a venit ceasul judecăţii Lui, şi vă închinaţi Celui ce a făcut cerul şi pământul şi marea şi izvoarele apelor.

                  In primul rand trebuie sa observam unde se situeaza aceasta informatie. Ea este precedata de trei capitole care descriu lupta dintre bine si rau care se duce atat in cer dar si pe pamant si in infern: lupta cu Fiara a celor doi martori, lupta unei femei de a naste un copil divin- o extraordinara meatafora dupa cum vom vedea- aproape intreaga Apocalipsa fiind o descriere metaforica a transformarii umanitatii, lupta impotriva fiarei si a semnului,  iar in acelasi capitol 14 de a doua marturie detaliata despre cei 144 de mii de alesi unde si aflam amanunte importante despre acestia :

                   “care aveau numele Lui si numele Tatalui Lui, scris pe fruntile lor.” 

                 Si in continuare despre alesi aflam ca in fata tronului lui Dumenzeu acestia aud o cantare noua pe care nimeni nu putea să înveţe cântarea decât numai cei o sută patruzeci şi patru de mii, care fuseseră răscumpăraţi de pe pământ."

                   Mai apoi ni se spune iarasi despre acestia ca nu s-au intinat si sunt feciorelnici. Bine este ca voi toti sa va incadrati in aceaste caracterizari si sa luptati sa ramaneti asa, sa-l rugati pe Domnul sa va calauzeasca catre acele fiinte de sex opus care care v-ar ajuta sa ramaneti si sa traiti asa cum El vrea sa ramaneti si sa traiti… Pentru ca nu trebuie neaparat sa mergeti la manastire pentru a trai o viata pura si casta. Cautati personele de sex opus care il iubesc pe Dumnezeu si care au aceleasi idealuri ca si voi. Un cuplu care traieste in puritate si castitate in numele Lui , dupa cum am mai spus, va fi de doua ori mai binecuvantat decat daca persoanele s-ar retrage singure in solitudine. Vedeti cat de rare sunt aceste cupluri care vor sa traisca dupa cum vrea El, asa ca veti intelege cat de mult va va sustine…   Deasemenea este bine sa stiti ca aceasta stare de puritate este redobandita prin pocainta… 

                   Iar in gura lor nu s-a aflat minciună, fiindcă sunt fără prihană.  

                  Acestia au fost rascumparati dintre oameni, pârgă lui Dumnezeu şi Mielului.

              Iata deci aici revelat si motivul pentru care numai un numar fix de fiinte beneficiaza de aceasta gratie: nimeni nu merita gratia si binecuvantarea, toti suntem niste pacatosi, dar El “a rascumparat”. De aceea luptati pentru ca locurile nu sunt ocupate dinainte si toti sunt binecuvantati sau judecati in functie de atitudinea lor fata de Dumnezeu. Iar judecata este tocmai lipsa binecuvantarii si lasarea celui in cauza fata in fata cu propriile lui actiuni care se vor intoarce la el, "judecandu-l". 

                    Acest mesaj cu totul deosebit despre Evanghelia vesnica este urmat imediat de altul in care  al doilea inger  anunta caderea Babilonului si apoi un al treilea care avertizeaza impotriva “inchinarii fiarei si chipului ei” si a primirii semnului ei pe frunte sau pe mana. 

                   Asadar Domnul ne vorbeste prin Ioan despre o Evanghelie vesnica. Vedeti bine cum este incadrata aceasta informatie si ca se spune ca ea va fi “binevestita” “celor ce locuiesc pe pământ şi la tot neamul şi seminţia şi limba şi poporul”

                  Vreau sa va atrag atentia, deoarece este foarte important. Nu biserica este cea care va “binevesti” sau “preach” cum apare in engleza, nici o biserica, nici un cult, nici macar crestinii nu o vor face pentru ceilalti. 

                 Evident ca asupra acestor pasaje nimeni nu a atras atentia, nici predicatori nici biserici . Pentru ca nu ar fi putut sa-si justifice mesajul si sa-l compare cu aceasta numit “Evanghelie vesnica”.

                 Evident ca Evanghelia vesnica este o imlinire a mesajului lui Iisus, o continuare.

                 Evanghelia vesnica reprezinta sfarsitul tuturor cultelor si religiilor. 

                 Veti vedea  ca multi crestini si slujitori ai bisericilor vor lupta impotriva ei.

                 Numai cei alesi, pentru care Adevarul este mai important decat orice altceva vor primi mesajul ca pe o indelung cautata comoara. Vedeti asadar daca lucrati pentru Dumnezeu cel viu, sau daca lucrati pentru voi si doar aveti aceasta pretentie. 

                 Traim vremuri glorioase, vremuri despre care vorbesc profetii si chiar Domnul. Printre noi se afla personaje biblice si eterne. 

                 Fiti vigilenti si treji asadar pentru ca Intoarcerea lui Iisus este un fenomen interior, numai cei care nu pot beneficia de aceasta fabuloasa binecuvantare interioara vor primi semne exterioare care sunt mai mult sau mai putin o judecata. 

               Dumnezeu nu va deschide cerurile pentru rataciti si pacatosi si nici nu se va arata acestora in forma sa de lumina orbitoare in veci, ei vor vedea numai propria lor moarte.       

               Dumnezeu este un Dumnezeu al tuturor religiilor, la fel si intruparea Sa in creatie, Iisus Hristos. Va rog sa-I binecuvantati chiar acum alaturi de mine pe toti acea care il iubesc pe Dumnezeu, indiferent de religia lor si care nu au auzit de Iisus Hristos , sau chiar daca au auzit nu stiu prea multe despre El. 

               Pentru toti acestia si chiar si pentru crestini, Dumnezeu va binevesti Evanghelia vesnica. Eu va spun ca vor fi mai fericiti cei care nu au nici o religie si o vor intelege pe cea vesnica decat cei care se vor agata de uniformele, zidurile si ritualurile cultelor lor.

   

              Rugati-va asadar pentru ca daca nu aveti comuniunea directa si constienta cu Dumnezeu nu aveti nimic si nu puteti fi de mare folos. Ati vazut chiar aici cum cine nu este cu El … este impotriva Lui. Iar aceea a fost o lectie deschisa. Daca cineva va zgandare orgoliul orbiti brusc si nu mai aveti nici un fel de discernamant in atitudinea fata de fratii vostri si fata de Adevar. Domnul nu are nevoie de astfel de lucratori. Ei sunt asemenea celor care lucreaza o gradina in care nu este cultivata nici o samanta buna ci numai buruieni si neghina.

               Incercati sa invatati din lectiile directe si deschise la care luati parte altfel veti pierde binecuvantarea lui Dumnezeu si orgoliul vostru va va redirectiona daca nu impotriva Lui atunci impotriva vointei Lui. 

           Apocalipsa - Capitolul 14

1. Şi m-am uitat şi iată Mielul stătea pe muntele Sion şi cu El o sută patruzeci şi patru de mii, care aveau numele Lui şi numele Tatălui Lui, scris pe frunţile lor.   2. Atunci am auzit un glas din cer, ca un vuiet de ape multe şi ca bubuitul unui tunet puternic, iar glasul pe care l-am auzit ca glasul celor ce cântă cu alăutele lor.   3. Şi cântau o cântare nouă, înaintea tronului şi înaintea celor patru fiinţe şi înaintea bătrânilor; şi nimeni nu putea să înveţe cântarea decât numai cei o sută patruzeci şi patru de mii, care fuseseră răscumpăraţi de pe pământ.   4. Aceştia sunt care nu s-au întinat cu femei, căci sunt feciorelnici. Aceştia sunt care merg după Miel ori unde se va duce. Aceştia au fost răscumpăraţi dintre oameni, pârgă lui Dumnezeu şi Mielului.   5. Iar în gura lor nu s-a aflat minciună, fiindcă sunt fără prihană.   6. Şi am văzut apoi alt înger, care zbura prin mijlocul cerului, având să binevestească Evanghelia veşnică celor ce locuiesc pe pământ şi la tot neamul şi seminţia şi limba şi poporul,   7. Zicând cu glas puternic: Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi Lui slavă, că a venit ceasul judecăţii Lui, şi vă închinaţi Celui ce a făcut cerul şi pământul şi marea şi izvoarele apelor.   8. Şi un al doilea înger a venit, zicând: A căzut, a căzut Babilonul, cetatea cea mare, care a adăpat toate neamurile din vinul furiei desfrânării sale.   9. Şi al treilea înger a venit după ei, strigând cu glas puternic: Cine se închină fiarei şi chipului ei şi primeşte semnul ei pe fruntea lui, sau pe mâna lui,   10. Va bea şi el din vinul aprinderii lui Dumnezeu, turnat neamestecat, în potirul mâniei Sale, şi se va chinui în foc şi în pucioasă, înaintea sfinţilor îngeri şi înaintea Mielului.   11. Şi fumul chinului lor se siue în vecii vecilor. Şi nu au odihnă nici ziua nici noaptea cei ce se închină fiarei şi chipului ei şi oricine primeşte semnul numelui ei.   12. Aici este răbdarea sfinţilor, care păzesc poruncile lui Dumnezeu şi credinţa lui Iisus.   13. Şi am auzit un glas din cer, zicând: Scrie: Fericiţi cei morţi, cei ce acum mor întru Domnul! Da, grăieşte Duhul, odihnească-se de ostenelile lor, căci faptele lor vin cu ei,   14. Şi am privit şi iată un nor alb şi Cel ce şedea pe nor era asemenea Fiului Omului, având pe cap cunună de aur şi în mână seceră ascuţită.   15. Şi iată un alt înger a ieşit din templu, strigând cu glas mare Celui ce şedea pe nor: Trimite secera şi seceră, că a venit ceasul de secerat, fiindcă s-a copt secerişul pământului.   16. Şi Cel ce şedea pe nor a aruncat pe pământ secera lui şi pământul a fost secerat.   17. Şi un alt înger a ieşit din templul cel ceresc, având şi el un cuţitaş ascuţit.   18. Şi încă un înger a ieşit din altar, având putere asupra focului, şi a strigat cu glas mare celui care avea cuţitaşul ascuţit, zicând: Trimite cuţitaşul tău cel ascuţit şi culege ciorchinii viei pământului, căci s-au copt.   19. Şi îngerul a aruncat, pe pământ, cuţitaşul lui şi a cules via pământului şi strugurii i-a aruncat în teascul cel mare al mâniei lui Dumnezeu.   20. Şi teascul a fost călcat afară din cetate şi a ieşit sânge din teasc, până la zăbalele cailor, pe o întindere de o mie şase sute de stadii. 

14 februarie 2010

O zi a iubirii

                Mai minunat decat a vorbi despre iubire desigur ca nu este decat faptul a o trai . Cred ca orice zi in care se sarbatoreste iubirea nu poate fi decat o zi binecuvantata de Dumnezeu, spirituala deci. Sunt sigur ca Dumnezeu a iubit si iubeste foarte mult sfantul cu numele Valentin daca a ajuns sa fie pe aproape intreaga planeta sarbatorit, si sa devina un simbol al iubirii. Dar pentru Dumnezeu toate zilele sunt zile ale iubirii, chiar si ziua Marii Judecati care este o zi a iubirii pentru copiii sai alesi si rascumparati carora le va darui un cer nou si un pamant nou.                Cel mai important lucru dupa aceasta constientizare a importantei iubirii este de a intelege cum vede Dumnezeu cuplul spiritual, cum isi doreste El ca cei binecuvantati de El sa traiasca. Ca sa intelegem de ce Dumnezeu sustine foarte tare starea de puritate si castitate intr-un cuplu ar trebui intai sa avem viziunea de ansamblu a rostului omului in univers , a ce este el din perspectiva divina , apoi sa intelegem ca fiintele angelice atotputernice au alte cai , pur spirituale de a fuziona si de a se iubi si chiar de a procreea pentru ca asa cum s-a nascut Iisus in viitor se vor naste si oamenii, adica intr-un mod spiritual … Cea mai intensa stare de iubire a unui om nu este decat a mia parte din intensitatea iubirii unui inger adevarat. Iar oamenii au fost creati pentru a fi asemenea ingerilor. Au cazut exact prin sexualitate necontrolata. Domnul le-a spus si le-a explicat chiar din vremea lui Adam ca trebuie sa faca dragoste numai atunci cand isi doresc sa conceapa copii. Marturisesc sincer ca vointa si dorinta mea personala nu coincide intru totul cu cea Domnului in aceasta privinta. Eu evident mi-as dori sa fac dragoste cu fiinta iubita . Dar privilegiul de a cunoaste si de a face vointa lui Dumnezeu este atat de mare incat renunt fericit de o mie de ori la orice dorinta si vointa personala in speranta de a face ceea ce Creatorul ar vrea sa facem.                 Doua fiinte care se casatoresc si traiesc in aceasta puritate si castitate vor fi de zece ori mai binecuvantate decat daca ar trai separat. Eu cred ca nu e deloc greu, cred ca iubirea trebuie reinventata de fiecare cuplu in parte. Sunt sigur ca ai trait momente in care ai realizat ca un simplu sarut , chiar pe obraz , iti poate darui un extaz mai mare decat o ora de dragoste…                   Si nu spun de la mine lucrurile astea, dar aceasta invatatura a puritatii si castitatii s-a pierdut aproape de tot. Nici o familie nu isi mai educa astfel copiii. A gasi cate o fiinta care sa isi doreasca sa traiasca astfel e foarte greu iar a gasi doua e o adevarata minune. Dar am vazut ca exista fiinte care aproape au fost crescute de Dumnezeu insusi si care sunt gata sa faca orice pentru El.                 In speranta ca si voi va numarati printre ei va doresc sa aveti in continuare o zi, o saptamana, o luna, un an si o viata plina de iubire in aceasta ordine: pentru Dumnezeu intai deoarece El a creata totul inclusiv iubirea si fiintele care o traiesc, pentru aproapele vostru deoarece voi sunteti el si abia apoi pentru familiile voastre si persoanele de sex opus de care sunteti indragostiti…                   Daca schimbarea ordinii locurilor doi si trei in aceasta ordine a iubirii va va mai fi trecuta cu vederea, niciodata sa nu uitati cine se afla in capatul listei, viata insasi.  

12 februarie 2010

A doua venire a lui Hristos pe Pamant

           Cu ce sa comparam intoarcerea Domnului? Exista vreo comparatie care sa exprime grandoarea si maretia acestui eveniment? Creatia intreaga priveste cu inima plina de uimire si iubire orice gest si orice indicatie a marii Inturpari divine. Multi se intreaba de ce Dumnezeu nu a intors inca spatele acestei lumi nerecunoscatoare si suferind de orbire si ratacire spre a pasi intr-o lume unde este recunoscut adorat si ascultat.           Va spun ca pentru toate inimile pline de iubire pentru Dumnezeu, Acesta nu ne intoarce spatele, ba mai mult se intoarce la noi. Pentru voi care sunteti sarea Pamantului. Fiecare lacrima a voastra de iubire fata de Dumnezeu si aproape intoarce balanta judecatii acestei planete. Fiecare rugaciune a voastra rostita cu lacrimi in ochi poate intoarce destinul intregii planete. Si aceastea nu sunt cuvinte frumoase. Cine stie sa il invoce pe Dumnezeu stie ca acesta odata ce coboara in sufletul plin de iubire si puritate, coboara simultan in intreg universul acestuia facand uluitoare semne si minuni. Putem spune din acest punct de vedere ca Domnul a trimis la  intrupare pe toti ingerii  Sai iar acestia il invoca acum cu iubire si inflacarare...  Iar Domnul este o lumina orbitoare care face sa dispara orice intuneric...              Cat de mult vrea Dumnezeu sa fie inteles, cat de pretioasa este comunicare si comuniunea dintre om si Creator! Ce pas enorm este de la simpla credinta la comunicarea constienta. Ce mare performanta este aceasta, nici un efort si nici un  sacrificiu nu  este prea mare pentru aceasta  extraordinara binecuvantare.                 Domnul nu are nimic a le spune necredinciosilor, orbilor si celor care nu stiu de unde vin si nici nu ii intereseaza acest lucru. Ei isi vor primi masura propriei lor existente. Dar voua care pretindeti ca il urmati, care va numit crestini sau oameni religiosi, sau voua care il iubiti sincer si il cautati, voua are sa va spuna infinit de multe lucruri indiferent cat de avansati sunteti pe cale. Simplul nume Iisus Hristos il pune pe cel mai din urma dintre oameni in fata  Celui adorat din eternitate de intreaga Creatie.  Fericiti cei saraci cu duhul a spus Dumnezeu, pentru ca iubirea unui om sarman si simplu aduce acestei lumi mai multe beneficii decat mintea celui mai mare geniu al lumii materiale.                  Multi chemati, putini alesi... Pentru ca omul va intelege mai devreme sau mai tarziu ca trebuie sa moara pentru sine si sa invie pentru Dumnezeu.... Numai asa se poate intra in Imparatie. Numai cand vom abandona vointa si inima noastra in fata lui Dumnezeu, numai atunci vom fi luati de acesta in bratele divine si vom deveni copiii sai.                 Multi asa zisi credinciosi se vor pierde... Pentru o mie de motive. Domnul ne poate testa si ne poate pica in orice clipa. Cateva motive cat se poate de umane: in Imparatie nu exista "al meu", totul este al tuturor, nu exista proprietate nici asupra lucrurilor nici asupra fiintelor, nu exista dorinte egoiste si personale,  iubirea si umilinta sunt cele mai valoroase bunuri alaturi de puritatea intregii fiinte. Sunt unii care muncesc o viata intreaga pentru diverse realizari. Iar viata vesnica este infinit mai pretioasa decat oricare alta realizare. Cum ar putea sa aiba parte de ea cineva  care nu este pe placul Celui care o ofera?                  Dumnezeu va cobora la om numai atunci cand acesta se va abandona Lui, numai atunci cand va renunta la orice dorinta, la orice vis si va spune Doamne imi ajunge, arata-mi Tu acum ce este Viata, nu mai vreau sa traiesc pentru mine, am murit si acum inviaza-ma Tu pentru Tine . Traieste Tu prin mine aceasta viata si invata-ma.                    Acesta este cel mai important text despre Intoarcerea lui Iisus care a fost scris vreodata. Cu atat mai mult cu cat este revelat chiar de Iisus. Vom avea parte de explicatii uluitoare la care nu ne-am fi gandit nicicum.               Dar mai important decat orice este faptul ca aceste text revelat de Iisus este insotit de Acesta in sufletele si in existentele noastre. Aceste explicatii ne vor ajuta sa ne apropiem si mai mult de El si sa intelegem ce isi doreste de la noi.  A mai spus , El este aici si acum cu noi. El actioneaza chiar acum pentru trezirea si mantuirea voastra.             Cartea care poarta numele A doua venire a lui Hristos pe Pamant  este o compilatie extraordinar de inspirata a unei parti importante din mesajele in care Domnul vorbeste prin Jacob Lorber despre Intoarcerea Sa. 

            Atat de pretioasa mi se pare incat voi reda chiar si introducerea care ii apartine traducatorului. De retinut care este pacatul cel mai mare dintre toate si care le aduce pe toate celelalte, pacatul care face sa cada chiar si ingerii din ceruri, ducand la imposibilitatea comunicarii dintre Dumnezeu si om si mai apoi la indepartarea omului de catre Dumnezeu, adica indepartarea de Viata: Mandria.  Fiti atenti ca orgoliu face ravagii chiar acum si printre voi... 

Prefaţă

               Ediţiile anterioare ale acestei lucrări, sinteză a operei lui Jakob Lorber (1800-1864) şi Gottfried Mayerhofer (1807-1877), au fost publicate sub titlul „Marea Transformare”, cu referire la marea epocă a tranziţiei umanităţii de la planul fizic către cel spiritual. Nu ne mai aflăm însă la începutul acestei epoci, la fel ca pe vremea lui Lorber şi a lui Mayerhofer, ci ne aflăm în plină epocă crepusculară, în acea perioadă de care vorbesc multe profeţii ca prevestind naşterea noului soare spiritual. Haosul care caracterizează epoca în care ne aflăm reprezintă cea mai bună dovadă în acest sens. De aceea, am considerat mai potrivit să publicăm această lucrare sub titlul de A doua venire a lui Christos pe pământ.              Cu cât contrastul dintre întuneric şi lumină este mai puternic, cu atât mai clară devine separarea fiinţelor umane (a grâului de neghină). Toate semnele indică cu claritate că bătălia finală între forţele binelui şi cele ale răului este foarte aproape. Victoria Spiritului Divin asupra forţelor demoniace şi a duşmanilor vieţii nu poate fi posibilă fără o trezire accentuată a unui număr cât mai mare de oameni. Liberul arbitru permis pe pământ va acorda forţelor demoniace o ultimă şansă; ele vor creşte din nou, pentru ultima oară, după care îşi vor pierde întreaga putere.                Marile profeţii ale lui Iisus Christos ne-au fost revelate prin intermediul Cuvântului Interior, receptat de Jakob Lorber şi de Gottfried Mayerhofer. Lecturând această carte, cititorul înţelept îşi va da seama cu uşurinţă că, în final, spiritul va repurta o mare victorie asupra anti-spiritului, eliberând astfel umanitatea de teama ei şi revărsând asupra sa o mare linişte interioară. Numai aşa vor putea rezista oamenii, plini de credinţă, în faţa Marilor Evenimente care vor urma. Judecata finală , consecinţă a încălcării Legilor lui Dumnezeu, va fi transformată de Iubirea Divină direct în beatitudine.                 „Coborârea lui Christos asupra spiritului uman” şi Apocalipsa lui Ioan, în care acesta vorbeşte de un „nou pământ” şi de un „nou cer” nu vor putea fi împlinite fără o purificare prealabilă a umanităţii, care nu este însă în nici un caz sinonimă cu distrugerea ei. Toţi cei care vor accepta cu credinţă în inimile lor aceste cuvinte profetice referitoare la sfârşitul timpului (şi tranziţia către un nou început) vor fi acceptaţi în noua arcă, cea spirituală, care îi va transporta într-o dimensiune nouă, protejându-i de furia evenimentelor care vor urma şi care vor transforma natura şi lumea în care trăim. Ei vor cunoaşte astfel Venirea Spirituală a lui Christos pe pământ, bucurându-se într-o stare beatifică de împlinirea învăţăturilor Sale.                Fie ca această carte să vă ofere lumina şi puterea de care aveţi nevoie pentru a trece cu bine prin Marile Evenimente în mijlocul cărora ne aflăm. Editorul                   Marele apus care precede a doua venire a Domnului                        (Text primit de Jakob Lorber în anul 1849)

                   Cel care deţine o făclie (lumină) nu ar trebui să o ascundă sub masă, unde strălucirea ei ar fi inutilă. Orice om care dispune de o făclie cât de mică trebuie să o aşeze pe masă, la vedere, pentru ca aceasta să lumineze întreaga cameră în care se află. Dacă pe aceeaşi masă sunt aşezate mai multe făclii, camera va deveni atât de strălucitoare încât oaspeţii care vor intra în ea vor spune: „Doamne, ce lumină puternică! Ce bucurie pentru sufletul nostru să ne scăldăm ochii în această lumină, după întunericul prin care am fost nevoiţi să călătorim atâta vreme, în noaptea cea mare! Parcă ar fi un sublim răsărit de soare!”                Lumina revigorează viaţa şi o trezeşte, chiar dacă este produsă pe cale artificială, adică prin intermediul raţiunii pure şi a unui intelect purificat. De aceea, în aceste timpuri dificile este necesar ca toţi cei care dispun de o luminiţă cât de mică să iasă cu ea la vedere. Ei ar trebui să îşi cureţe făclia, să o alimenteze cu ulei, să o aprindă şi să o aşeze pe masa înţelegerii pure, pentru ca toţi cei prezenţi în cameră să se poată bucura de ea.                  Cursul evenimentelor care se derulează deja pe pământ indică cu claritate că lucrul care lipseşte cel mai mult pe această planetă este lumina. Ce rost are în aceste condiţii să vorbim de Poruncile lui Dumnezeu, atât timp cât cei cărora le sunt predicate acestea trăiesc în întunericul cel mai deplin?! Nu este firesc ca aceştia din urmă să îi repeadă pe predicatori, spunându-le: „Despre ce vorbiţi voi, discipoli ai nopţii? Voi încercaţi să ne convingeţi de nişte lucruri pe care nu le-aţi experimentat şi pe care nu le-aţi văzut niciodată! Dacă veţi aşeza o făclie pe masă şi ne veţi descrie în detaliu lucrurile despre care vorbiţi, vă vom crede, căci lumina voastră va străluci inclusiv în micuţa noastră cameră! De aceea, înainte să ne ţineţi predici, începeţi prin a aprinde lumina, iar atunci vom crede şi noi în aceste lucruri pe care acum ni le propovăduiţi în întunericul cel mai deplin”?                  De aceea, adresez aceste cuvinte nu doar celor cu inima curată şi celor care doresc să cunoască învăţăturile vieţii, ci inclusiv tuturor predicatorilor din această lume: alimentaţi-vă lămpile cu ulei şi aprindeţi-le fără întârziere, punându-le pe masa ospitalieră a reculegerii şi înţelegerii interioare, căci s-a apropiat ziua în care marea promisiune va fi împlinită! Scripturile descriu aceste semne, iar ele sunt deja prezente pe pământ. Cum de nu le recunoaşteţi? De îndată ce toate evenimentele profeţite se vor îndeplini fără echivoc, cine se va mai putea îndoi de apropierea Marii Zile care va marca a doua venire a Domnului pe pământ şi domnia veşnică a Acestuia în inimile oamenilor? Ce le-au spus cei doi îngeri coborâţi din ceruri celor care deplângeau pierderea Domnului după ridicarea Sa la cer, în Împărăţia Sa? Iată ce le-au spus ei: „De ce staţi aici, atât de îndureraţi, privind în urma Celui care s-a ridicat în Împărăţia Sa? Mergeţi în pace la casele voastre, căci Iisus, cel care s-a ridicat acum în cerul cerurilor, va coborî cândva din nou pe acest pământ, pentru a judeca generaţiile care s-au succedat pe el. Binecuvântaţi vor fi cei pe care El îi va considera drepţi, căci ei vor deveni Copiii Lui, iar El va fi nu numai Domnul, ci şi Tatăl lor! Dar vai celor ticăloşi şi corupţi, căci ticăloşia lor le va atârna de gât ca o piatră care îi va trage în jos!”                  Profeţiile celor doi îngeri, alături de propriile Mele profeţii, în calitatea Mea de Domn şi de Dumnezeu, referitoare la a doua venire a lui Christos pe pământ, au ajuns astăzi la maturitate şi se vor petrece foarte curând. Aproape toate pregătirile necesare au fost făcute. Inimile oamenilor reflectă deja acest lucru. Cea mai bună dovadă o reprezintă manifestările lor oribile. Cei mai mulţi dintre ei sunt posedaţi de forţele tiraniei, ticăloşiei, invidiei, lăcomiei, desfrâului, discordiei, conflictelor, calomniei, hoţiei, războiului, crimei, şi ale tuturor relelor şi murdăriilor posibile. Răutatea şi lipsa de compasiune au pus stăpânire pe inimile lor, iar umanitatea s-a scufundat într-o stare de nefericire cum nu a mai existat vreodată pe pământ. De aceea, această stare de lucruri trebuie să se termine cât mai curând, căci în caz contrar chiar şi Cei Aleşi vor ajunge să sufere din cauza izolării.                    Pe de altă parte, înainte ca Eu, Domnul şi Creatorul întregii vieţi cosmice, să Mă pot întoarce, este absolut necesar ca pământul să fie purificat de toate buruienele sale, iar acest lucru se întâmplă chiar acum. Îi avertizez pe cei cu suflete josnice, care nu încearcă să se vindece în nici un fel, că timpul care le-a mai rămas la dispoziţie este foarte scurt. Dacă nu vor face nimic, vor pieri.                 Cea mai scurtă perioadă de purificare este de patru săptămâni, căci vor veni ore în care se vor petrece mai multe lucruri decât într-un secol din trecut. Va urma apoi o perioadă mai lungă de purificare, de patru luni, căci vor veni zile în care evenimentele care se vor produce vor fi mai semnificative decât toate cele produse într-un secol anterior. Va urma apoi o perioadă şi mai lungă de purificare, de patru trimestre (n.n. un an), căci într-o singură săptămână se vor produce evenimente care nu s-au succedat într-un secol întreg. Cea mai lungă perioadă de purificare a fost stabilită la patru ani (şi ceva), căci vor veni luni în care se vor petrece evenimente mai zguduitoare decât anterior în şapte secole.                Lucrurile nu se vor petrece însă haotic, ci vor fi ca un răsărit purpuriu de soare care va precede marea zi spirituală în care cei drepţi, cu inima bună şi blândă, plini de iubire faţă de fraţii şi surorile lor, în numele Meu, vor fi salvaţi. Această zi va fi percepută însă la fel ca un hoţ (adică va veni tiptil, pe neaşteptate) pentru cei care nu ţin cont de legile Mele, care au inima împietrită şi sunt plini de orgoliu, considerându-se mai buni decât fraţii lor.                  În această zi, toţi cei care se consideră mai buni decât fraţii lor vor pieri, căci începând din acest moment, toate diferenţele de pe pământ vor dispărea (în plan exterior). Cei care la ora actuală sunt dispreţuiţi pentru că respectă Cuvântul Meu, ori în cel mai bun caz toleraţi dintr-un fel de milă, fiind consideraţi oameni cinstiţi (dar naivi), vor avea parte atunci de slava cea mai mare. Ei îşi vor revela în această zi adevărata lor măreţie interioară şi vor străluci în lumina ei, în timp ce cei care acum se dovedesc extrem de ambiţioşi îşi vor pierde complet importanţa. Iar Cei Aleşi de Mine vor străluci mai puternic decât luna şi decât soarele!                 Un răsărit de soare natural, purpuriu, nu anunţă neapărat o zi frumoasă. Există un vechi proverb care spune: „Purpuriul dimineţii anunţă strălucirea zilei şi provoacă moartea înserării”. Nu este însă cazul răsăritului spiritual, care anunţă zorii marii zile. În timp ce răsăritul de soare natural revigorează inimile oamenilor, cel spiritual îi va umple cu o mare teamă şi anxietate, căci culoarea sa purpurie va fi culoarea sângelui şi a focului în care va arde această lume (prin această metaforă trebuie să înţelegeţi toate războaiele, de mai mari sau mai mici dimensiuni).                 În timp ce un răsărit de soare natural exagerat de purpuriu anunţă o zi nefavorabilă, cel spiritual, deşi aparent neplăcut, trebuie privit ca un semn favorabil al Marii Zile a Mântuirii care va urma. Aşa am aranjat Eu lucrurile, şi voi veghea ca ele să se întâmple întocmai. Celor care vor îndrăzni să Mi se împotrivească, spunându-Mi: „Doamne, eşti un Dumnezeu crud, care se bucură de sângele celor ucişi, la fel ca un tiran etern!”, Eu le voi răspunde: „Un Dumnezeu nu poate fi judecat după faptele Sale, dar puteţi fi siguri că El vă va judeca pe voi în maniera corectă”. De aceea, nu trebuie să spuneţi: „Iată, această naţiune a acţionat corect, iar cealaltă nu, sau cutare general acţionează greşit, spre deosebire de predecesorii săi”. Nu trebuie să vă bucuraţi, dar nici să vă întristaţi, dacă una sau alta din părţile în conflict câştigă ori pierde. Pe scurt, nu trebuie să fiţi excesiv de preocupaţi de lucrurile care se vor petrece, indiferent dacă vi se par bune sau rele, căci Eu sunt cel care permite derularea lor în această manieră, iar Eu sunt un Domn înţelept şi bun! Dacă cineva se crede mai înţelept decât Mine, nu are decât să încerce să controleze el elementele, să le arate stelelor pe ce elipsă trebuie să meargă şi să le poruncească vânturilor, mării şi focului atotputernic din interiorul pământului.                 Adevăr vă spun: nu interferaţi cu cursul evenimentelor, ci rămâneţi acasă, pentru ca atunci când voi veni Eu (iar acest lucru se va petrece foarte curând) să vă găsesc în casele voastre, să vă întăresc şi să vă primesc în noua Mea Împărăţie pe care o voi crea pe pământ, dar şi la nivelul stelelor! Dacă nu vă voi găsi acasă, nimeni altceva decât voi nu va fi vinovat pentru că nu veţi putea participa deloc (sau, cel mult, într-o manieră extrem de limitată) la Marea Mea Întoarcere Finală.                La ora actuală, Eu nu văd decât un singur păcat, pe care îl consider părintele tuturor celorlalte, şi anume: mândria! Din mândrie se nasc toate celelalte păcate, precum egoismul, setea de putere, iubirea de sine, invidia, avariţia, înşelătoria, hoţia, mânia, crima, lenea şi înclinaţia către o viaţă a plăcerilor, la care se adaugă lăudăroşenia, desfrâul, lipsa de castitate, blasfemia şi, în sfârşit, uitarea lui Dumnezeu, din care derivă toate fărădelegile şi nerespectarea nici uneia din legile de origine divină. Dacă veţi analiza cu atenţie toate aceste super-păcate, veţi constata că la originea lor stă mândria sau orgoliul. De aceea, dacă cineva ar dori cu adevărat să elimine din viaţa sa toate aceste păcate, printr-o singură lovitură, el trebuie să facă un singur lucru: să scape de mândrie. Păcatele care nu sunt comise din orgoliu nu sunt cu adevărat păcate în ochii Mei, pentru simplul motiv că ele nu conţin însăşi temelia păcatului.                De aceea, lăsaţi acest răsărit de soare să strălucească cu putere asupra propriei voastre fiinţe şi examinaţi-vă cu atenţie viaţa, în toate detaliile ei, pentru a descoperi unde se ascunde mândria. Dacă veţi găsi în profunzimile fiinţei voastre ceva care să semene cât de puţin cu mândria, faceţi toate eforturile pentru a scăpa de ea, chiar dacă la prima vedere vi se pare nesemnificativă şi firavă. În caz contrar, ea va creşte cu timpul, distrugând fiinţa voastră spirituală, atât de nobilă, la fel ca un parazit minuscul care ajunge să distrugă mai devreme sau mai târziu trunchiul gros al unui copac. În orice formă s-ar afla, mândria reprezintă pentru spirit şi pentru suflet o atmosferă otrăvită, sufocantă, venită din iad şi capabilă să distrugă în cel mai scurt timp viaţa.                De aceea, vă repet: mai presus de orice, feriţi-vă de mândrie, dacă doriţi să apăreţi în faţa Mea ca nişte fiinţe drepte, bucurându-vă de prezenţa Mea vizibilă în Marea Zi Spirituală care va urma! Atât timp cât în voi va mai rămâne chiar şi un singur atom de mândrie, Eu nu voi veni la voi, pentru că nu aţi fost dispuşi să renunţaţi la acest rău primordial, deşi aţi ştiut de la bun început ce trebuia să faceţi. Simpla cunoaştere a adevărului nu face pe nimeni mai bun decât cei ignoranţi, chiar dacă merge uneori până la trezirea viziunii interioare. Cunoaşterea profundă a adevărului spiritual nu este de folos sufletului decât dacă este dublată de o smerenie corespunzătoare.               Adevăr vă spun: nu aspiraţi niciodată către slava acestei lumi, indiferent în ce manieră s-ar manifesta aceasta, căci ea reprezintă o otravă pentru suflet şi pentru spirit, iar mai devreme sau mai târziu, consecinţele ei nefaste vor deveni evidente. Priviţi câte războaie, în care au murit milioane de oameni, au fost duse de dragul onoarei. Dacă marii conducători ai naţiunilor s-ar lăsa ghidaţi de smerenie, şi nu de orgoliu, credeţi că s-ar mai putea isca asemenea conflicte cumplite între naţiuni? Vă asigur că un război între două naţiuni smerite este o imposibilitate absolută. Din păcate, naţiunile au devenit extrem de orgolioase, considerându-se mai bune decât celelalte, cu caracteristici rasiale superioare, mai vechi pe acest pământ decât altele, şi deci cu drepturi mai mari, atitudine care a generat războaie atât de devastatoare.                   Evident, dacă un duşman lacom ţi-ar invada naţiunea cu scopul de a o jefui, deşi semenii tăi sunt oameni smeriţi şi paşnici, ai avea toate drepturile să lupţi împotriva acestui duşman infam, pedepsindu-l cu toată severitatea. De altfel, în acest caz, Eu Însumi vă voi ajuta în calitatea Mea de Domn atotputernic. Naţiunea invadatoare îşi va primi astfel curând răsplata binemeritată, nemaiîndrăznind vreodată să atace pământul vostru. Într-o asemenea situaţie aţi acţiona corect, dar vai!, lucrurile sunt departe de a se desfăşura în acest fel pe pământ. Războaiele voastre sunt purtate din dorinţa conducătorilor voştri de a fi mai presus decât ceilalţi, nu dintr-o dorinţă legitimă de auto-apărare.              O, aroganţa naţiunilor a mers prea departe! Aburii iadului au ajuns deja până la cerul suprem! Pământul însuşi Mi s-a adresat, rugându-Mă să îl scap de progeniturile malefice ale lui Satan! Şi iată, a sosit timpul despre care s-a vorbit, iar naţiunile au pornit război unele împotriva celorlalte! Dacă Mă veţi întreba cum de a fost posibil acest lucru, vă voi răspunde simplu: din mândrie! Şi vă mai spun: au trecut timpurile în care sabia putea acţiona ca un arbitru între onoare şi ruşine, între virtute şi viciu. Căci ea nu a fost niciodată un instrument al smereniei, ci numai al importanţei de sine, şi de multe ori chiar al tiraniei.                  Lucrurile trebuie să înceteze! Pe viitor, smerenia va guverna naţiunile cu armele iubirii. Evident, acest lucru nu se va întâmpla decât în cazul acelor naţiuni care vor fi considerate demne să primească această armă celestă. În ceea ce le priveşte pe cele nedemne, acestea îşi vor primi răsplata binemeritată. Eu îi voi acorda întotdeauna victoria celui mai bun şi mai drept, dar vai lui dacă va cădea apoi în capcana aroganţei!                    De acum înainte, nici un om şi nici o naţiune care vor fi motivaţi în acţiunile lor de o scânteie cât de mică de mândrie nu vor mai fi cruţaţi. Nici o acţiune care are la bază o ambiţie personală nu va mai primi de acum înainte binecuvântarea Mea. În schimb, toate acţiunile realizate cu inima smerită, de dragul de a le fi util semenilor tăi, vor fi plenar binecuvântate de Mine, căci între oameni trebuie să se nască o ordine nouă. Cei care nu i se vor supune cu inima deschisă, mergând în continuare pe vechile lor obiceiuri şi tradiţii, vor afla pe pielea lor, prin consecinţele teribile pe care vor fi nevoiţi să le suporte, dacă au acţionat conform ordinii Mele, sau împotriva ei.                 Adevăr vă spun: cei care – de dragul acestei lumi exterioare – vor refuza să facă fapte spirituale bune, dăruindu-se în întregime lumii prin faptele lor, vor primi libertatea să acţioneze aşa cum doresc, dar când vor veni la Mine şi vor depune mărturie cu faptele lor bune (lumeşti), Eu le voi spune: du-te înapoi, la cel care te-a inspirat să depui această mărturie, căci Numele Meu nu este scris în ea! Ai făcut cutare şi cutare fapte de dragul acestei lumi exterioare, dar nu ai acceptat să mergi pe calea adevăratei umilinţe, singura care îmi este pe plac. Când lumea ţi-a spus: ‚Iată, acest om este plin de onoare!’, ambiţia ta s-a simţit flatată. În Împărăţia Mea onoarea ta este considerată însă una minoră; de aceea, şi slava de care te vei bucura va fi pe măsură. Nu vreau să spun prin aceste cuvinte că trebuie să acţionaţi în lumea exterioară într-o manieră care să stârnească dispreţul celor din jur. Eu nu cer nimănui aşa ceva! Singurul lucru pe care vi-l cer Eu este să faceţi fapte cu adevărat bune, indiferent de ce spune lumea şi fără să vă ruşinaţi de ele. Singura voastră motivaţie ar trebui să fie aceea că faptele voastre sunt bune şi că aşa doresc Eu să acţionaţi.             Aţi şi uitat deja că Eu Însumi, Creatorul atotputernic şi etern al tuturor cerurilor şi lumilor, al îngerilor şi al oamenilor deopotrivă, am păşit în lumea voastră fără să port nici un alt veşmânt decât cel al umilinţei cele mai depline? I-am învăţat atunci pe oameni, prin cuvinte clare şi prin faptele mele, că dacă doresc să devină Copiii Mei, trebuie să procedeze la fel ca Mine, adică să respingă această lume exterioară cu toată măreţia ei, să nu păşească pe cărările largi ale splendorii terestre, care sunt întotdeauna trecătoare, ci pe calea îngustă a smereniei, care conduce către viaţa eternă.                Nu v-am învăţat Eu că tot ceea ce pare măreţ în faţa acestei lumi exterioare apare ca fiind odios în faţa Mea, că Eu nu privesc decât la lucrurile mici, pe care lumea le dispreţuieşte, şi resping întotdeauna ceea ce se consideră a fi mare în această lume?                 Voi nu îmi veţi putea vedea Faţa până când nu veţi elimina din inima voastră chiar şi ultimul atom de mândrie. Adevăr vă spun: aşa stau lucrurile şi aşa vor rămâne de-a pururi! Chiar şi cel mai mare păcătos va fi tratat de Mine cu o compasiune mai mare decât acela care nu s-a lepădat, cu cea mai mare căinţă posibilă, de mândria din inima sa! Dacă aţi avea la fel de multe păcate ca şi firele de iarbă şi ca boabele de nisip de pe fundul mării, dar nu aţi dovedi nici cel mai mic semn de mândrie, păcatele voastre nu ar conta deloc în faţa Mea! Căci acolo unde nu există mândria, există iubirea şi smerenia. Iubirea şi smerenia şterg toate păcatele şi toate greşelile, indiferent de numărul lor. Dacă există însă măcar un singur atom de mândrie în spatele păcatelor pe care le comit oamenii în timpul perioadei lor de testare pe calea mântuirii, acest atom va stimula toate păcatele, chiar şi pe cele mai mici. Oricât de minuscul pare acest atom de orgoliu, lupta împotriva lui va fi întotdeauna extrem de dureroasă.                          Un atom cât de mic de mândrie este suficient pentru a-Mi face imposibilă pătrunderea în inima unei fiinţe umane, fie ea cât de virtuoasă altminteri. Aşa se explică de ce atât de puţini oameni reuşesc să Mă vadă, îndeosebi în această epocă modernă, şi de ce nu reuşesc să Mă adresez personal vouă, numindu-vă Copiii Mei.                   Doresc să vă mai transmit ceva. De acum înainte, nu mai spuneţi: „Această casă, acest teren sau această proprietate îmi aparţine. Eu sunt stăpân în casa mea şi eu trebuie să îmi lucrez propriul teren”. Cât orgoliu se ascunde în spatele acestor cuvinte! Adevăr vă spun: Eu nu voi veni niciodată la cei care gândesc, vorbesc şi acţionează în acest fel, căci este evident că ei nu Mă consideră pe Mine Domnul şi Proprietarul tuturor lucrurilor, ci îşi imaginează că ei sunt stăpâni peste lucrurile pe care le-au primit de la Mine, pentru scurt timp. Orgoliul care se ascunde în spatele acestei atitudini este imens, şi el stă la baza tuturor războaielor, mari şi mici. În Împărăţia Mea viitoare lucrurile vor fi mult diferite. Nu vor mai exista atunci proprietari şi moşieri, căci Eu voi fi Totul-în-Toate. Iar cei mai mari în acea lume vor fi cei în inima cărora îmi voi face sălaş Eu.                 Ascultaţi însă ce vă spun: înainte de Marea Mea Întoarcere pe pământ, buruienele şi iarba uscată vor fi smulse printr-o judecată extrem de severă. Din doi oameni, unul va fi acceptat, dar celălalt va fi respins. Mai mult de jumătate din umanitate va fi triată şi respinsă! Vă avertizez din nou, a nu ştiu câta oară, că în aceste timpuri nu trebuie să o cotiţi nici la dreapta, nici la stânga! Oricine doreşte să cunoască victoria nu trebuie să se bazeze decât pe Mine ca să-i fiu ghid. Nu spuneţi niciodată: cutare are dreptate, iar cutare greşeşte, ci rugaţi-vă pentru toţi deopotrivă, pentru duşmani la fel ca şi pentru prieteni. Orice altă atitudine este un păcat în faţa Mea, căci luând partea cuiva, voi faceţi dovada unui mare orgoliu, dorind ca preferatul vostru să fie victorios, iar opozantul său să fie zdrobit. Oare cei cărora le doriţi pieirea nu sunt şi ei fraţii voştri, la fel ca cei pe care doriţi să-i vedeţi victorioşi?                   Cum ar putea să respecte această dorinţă de răzbunare Cuvântul Meu? Nu v-am învăţat Eu că trebuie să vă rugaţi pentru cei care vă urăsc, să-i binecuvântaţi pe cei care vă blestemă şi să le răspundeţi cu bine celor care vă fac rău? De aceea, lăsaţi-i pe cei care se luptă să se lupte singuri, iar voi rugaţi-vă pentru ambele părţi implicate în conflict. Nu vă bucuraţi niciodată de înfrângerea unora şi veţi ajunge astfel la fel ca îngerii Mei din ceruri, care îşi acoperă feţele, cutremurându-se, atunci când fraţii lor de pe pământ se ucid unii pe alţii.               Adevăr vă spun: răsăritul purpuriu care precede Întoarcerea Mea pe pământ va deveni încă şi mai purpuriu ca acum. Abia la sfârşitul distrugerii finale le va deveni evident celor rămaşi în viaţă că nici una din părţile aflate în conflict nu a câştigat cu adevărat, căci adevărata victorie abia urmează să se nască. Acum lupta o dă orgoliul, dar când va intra în joc umilinţa, nici un tiran nu va scăpa de sabia ei, şi nici un judecător care a încercat să-şi impună autoritatea vărsând sângele unor prizonieri inocenţi nu se va putea opune judecăţii ei.                      Aceste cuvinte sunt extrem de importante pentru mântuirea voastră viitoare şi sunt rostite de Mine, Tatăl vostru etern, care v-am dăruit deja atât de multe. Respectaţi-le cu stricteţe şi toate binecuvântările se vor revărsa asupra voastră, deopotrivă cele temporare şi cele eterne. Dacă nu veţi ţine însă cont de ele, continuând cu vechile voastre obiceiuri, nu vă veţi putea bucura de Întoarcerea Mea, şi singurii vinovaţi veţi fi voi înşivă.                     Tot ce am afirmat în aceste pagini scrise de servitorul Meu credincios se va împlini până la ultima virgulă. Binecuvântaţi vor fi cei care vor respecta aceste avertismente, căci voi veni Eu Însumi în casele lor, din când în când, în calitate de oaspete!                Cei care nu vor ţine însă seama de aceste avertismente şi de altele, care vor urma, vor trăi singuri în casele lor goale, părăsite şi jalnice. Căci atunci când voi veni, Mă voi duce direct în casele celor care îmi aparţin, binecuvântându-i personal, pentru eternitate.                Vai celor în casa cărora nu voi pune piciorul, căci ei nu vor cunoaşte Marea Zi, ci vor rămâne de-a pururi scăldaţi în razele purpurii şi crepusculare ale răsăritului de dinainte! Aceste cuvinte v-au fost adresate de Mine, Cel a cărui nouă venire pe pământ v-a fost anunţată. Amin.

10 februarie 2010

Schimbarea

                 Incepand de astazi blogul se va numi A doua venire a lui Iisus, atat pentru ca este fara indoiala cel mai important eveniment al vietii noastre si al ultimilor doua mii de ani, la fel de important ca si prima venire, cat si pentru ca apropierea , comuniunea si comunicarea cu Domnul Iisus Hristos ma obliga la aceasta formula si la orice alta care sa slujeasca mai bine acestui glorios fenomen spiritual care ne cuprinde existentele luminandu-le tot mai mult cu fiecare zi. Orice eveniment exterior nu poate sa fie mai important decat acest miracol spiritual interior. 

                Despre misterioasa planeta care se pare ca face tot mai multe semne la marginea sistemului solar vom mai vorbi. Nu stiu daca se poate dovedi ca ajunge in apropierea Pamantului la 3600 de ani, dar se stie ca atunci cand se apropie apare pe cer asemenea unui al doilea Soare. Am gasit un asemenea fenomen in anumite scrieri raportat a se fi intamplat in urma cu aproximativ 6000 de ani… 

                 Va fi in continuare un blog de cultura spirituala. Restul, literatura , poezia, nu intereseaza decat in masura in care servesc scopului spiritual care este acela ca omul sa-l cunoasca pe Dumnezeu.

               Criticilor mei am a le spune atat: vorbiti in numele Domnului sau in numele vostru? Multi isi dau cu parerea despre religii, sfinti, extraterestrii… Trebuie constant sa ne intrebam: este acesta punctul de vedere divin? Vine aceasta informatie de la Iisus Hristos? Iar modul in care ii puteti recunoaste pe fratii vostri este revelat de marele Ioan in prima epistola, cap 4. Si am sa va rog sa tineti cont de aceasta invatatura pentru ca am vazut ca va pupati si va plecati in fata antichristilor, punand mai presus diferite aparente calitati ale acelor oameni decat ingrozitorul fapt ca in interiorul lor aceia nu numai ca nu recunosc divinitatea lui Hristos dar va considera si pe voi niste naivi usor de pacalit si manipulat.

                  Daca voi va pupati cu antichristii si nu le intoarceti spatele ca unora de care va este rusine, ei vor crede ca totul este in regula cu ei, daca nu le spuneti ca sunt morti si nu au nici o sansa la viata pana nu se vor impaca si nu il vor iubi pe cel impotriva carora au luptat, mai mult rau le faceti pentru ca nu le atrageti atentia ca sunt pe marginea prapastiei si vor cadea in curand. 

                 S-a facut apologia metaforei de curand aici. Dar va intreb Nero nu iubea si el metafora? Cu ce sunteti voi mai presus de el daca ciocniti pahare cu cei care slujesc infernului? Eu va spun ca judecata Domnului deja a inceput si voi insiva ati fost testati chiar de El si nu l-ati recunoscut si ramaneti in greselile voastre si nu va intereseaza ce vrea El de la voi. 

                Eu va spun ca ati primit sfaturi chiar de la El si nu le luati in seama? Spuneti-I chiar acum cum ati vrea sa va vorbeasca? Cum ati vrea sa va atraga atentia? Daca v-ar aparea direct si v-ar atrage atentia, ar insemna judecata sufletului vostru si conditionare, pentru ca trebuie sa luptati pentru adevar si sa il integrati in viata voastra recunoascnadu-l la cel mai mic freamat, la cea mai mica soapta. Dar inimile voastre nu vor sa se deschida si nu vor sa asculte Adevarul.

                Domnul se va intoarce si eu va spun ca El este deja aici cu noi. Intoarcerea este un eveniment spiritual la fel de important si universal ca si prima venire pe Pamant. Amintiti-va cum a fost atunci pentru ca asa va fi si acum. Nu va fi recunoscut decat de cei putini si alesi. Nu va fi ascultat decat de cei umili si cu inimile si mintea deschise. Amintiti-va ca cel mai mult l-au urat si haituit atunci preotii. Nu va diferit nici acum prea mult pentru ca Domnul va ridica noi preoti care vor sluji in duh si adevar, pentru ca Intoarcerea inseamna disparitia tuturor cultelor si religiilor…

                 Nu intelegeti ca in prezenta Lui nu se vor mai face nici liturghii si nici impartasanii? Nu intelegeti ca nu exista alta liturghie si alta impartasanie mai mare decat iubirea pentru Dumnezeu? Iubire care face ca gratia Lui sa se reverse in inimile noastre? Cine nu il are pe El acum nu are nimic indiferent ce functie are, indiferent cati oameni il considera spiritual… 

                Trebuie sa il simtiti pe Iisus in interiorul vostru , daca nu-l simtiti acolo, daca nu comunicati cu El in inima voastra nu il veti recunoaste. Eu va spun ca e imposibil sa nu il iubiti pe cel mai mare si mai grandios si mai fabulos om care a pasit vreodata pe Pamant, si, de fapt, marturia iubirii voastre este o judecata pentru toti care nu il cunosc si si nu il iubesc. 

                Nu va trebuie uniforma si nici ritual ca sa il dobanditi pe Dumnezeu. Adevaratul ritual este mangaierea celor sarmani, hranirea saracilor si abandonarea plina de iubire si umilinta la picioarele lui Dumnezeu in rugaciune.

                 Cine nu are o relatie directa si personala cu Iisus Hristos nu are nimic de spus. Cine nu lucreaza pentru Iisus Hristos sau pentru aproapele sau si lupta numai pentru propriul orgoliu, pentru propria imagine si satisfactie, lupta pentru infern si va va face probleme. Nu ati auzit ca fecioarele care aveau untedelemn nu au dat celor care nu aveau de teama sa nu fie prinse nepregatite de sosirea Mirelui? Daca Domnul se intoarce si va gaseste facand apologia metaforelor si promovand bloguri cu femei goale sau diferiti antichristi oare ce va spune El? Asa ma astepti? Nu marturisesti fratilor tai Adevarul? Oare in templul meu sfant este loc de asa ceva? Oare nu stiti voi de ce a cazut Adam din cer? Priviti in inimile oamenilor si spuneti-le ca daca Dumnezeu nu este acolo vor muri. Spuneti-le ca daca au strans numai pentru ei si familia lor si nu le-a pasat nici de cersetor si nici de vecinul aflat in nevoi nu se va gasi loc pentru ei in Imparatia lui Dumnezeu si vor muri. Cum nu atrageti atentia celor de langa voi si pasiti in infernul lor ca si cand nimic nu ar fi in neregula? Nimeni nu s-a mantuit pentru ca a avut perocupari literare sau artistice. Ba dimpotriva sunt pline infernurile cu astfel de artisti. 

                 Domnul nu vorbeste decat spiritului, numai spiritului ii spune Frate, iar majoritatea oamenilor din jurul nostru sunt dusmanii propriului spirit. Multi vor mai cunoaste multe vieti pana sa ajunga sa devina una cu spiritul lor. Dar Domnul poate sa spuna frate oricarui spirit…

                Nu trebuie sa dusmaniti prea aprig pe nimeni si nici sa luptati cu prea multa ravna impotriva nimanui. Ati auzit ca sfintii binecuvanteaza chiar infernul si se roaga pentru demoni. Dar nu considerandu-i altceva decat sunt. Oare daca pe peretii unui bordel vor fi puse tablouri celebre sau citate si maxime spirituale sau chiar o intreaga biblioteca, va trebui sa intram acolo si sa laudam stapanul pentru preocuparile spirituale si dragostea pentru metafore? Mai bine aveti grija ca mustrarile acestea sa nu vina de la altcineva si nu de la mine si voi sa nu le luati in seama…

                  V-am mai spus, nu-i mai promovati pe rataciti pentru ca o sa-i duceti si pe altii in eroare si greseala. Domnul v-a aratat si sutinut aceste cuvinte cu destule semne si dovezi si va spun ca oricat de bun si bland este El, daca intoarceti spatele Lui si Cuvantului Sau va trebui sa treaca nu zeci de ani ci uneori chiar vieti ca sa il auziti din nou. 

                   N-a spus El : Lasati-i pe morti sa-si ingroape mortii? Mai bine spuneti oamenilor care sunt criteriile, cum se intra in Imparatia lui Dumnezeu decat sa va faceti griji de ce vor spune ceilalti despre voi daca ii criticati si ii mustrati in numele Domnului. Voi lucrati pentru Dumnezeu sau pentru orgoliul aproapelui vostru?

                   Dupa cum a spus, El va veni ca un fur, si va va judeca sau binecuvanta inainte sa va dati seama de asta, asa ca vegheati si intrebati-va in tot ce faceti daca este voia Lui sa faceti sau sa spuneti!

                   Dar ridicati in interiorul vostru adevarata scara a valorilor spirituale si manifestati-va raportandu-va la ea. Altfel artistii si metaforele va vor aduce multa suferinta … 

                   De cate ori sa va mai avertizez? Un spirit in care Domnul nu se poate oglindi si manifesta este asemenea lupului in mijlocul oilor, pentru ca prin el se va manifesta altceva decat Cerul. Si ati vazut asta cu ochii vostri.

                 Dumnezeu a trimis deja judecatori inaintea Sa si va judeca prin acestia. Domnul judeca cu martori intotdeauna… Iar voi veti fi martorii Lui sau avocatul altcuiva?

               Luati aminte la pilda cu fecioarele care il asteapta pe Mire. Untdelemnul este exact iubirea pentru Dumnezeu, atentia fata de El. Eu va spun ca a doua porunca este doar o extensie a primei, pentru ca nu voi va iubiti aproapele ci El face asta prin voi. Dumnezeu ne atrage uneori atentia sau intareste anumite lucruri prin porunci astfel prima porunca a iubirii fata de Dumnezeu are aceste doua extensii: Iubiti-va aproapele si iubiti-va unii pe altii asa cum Eu v-am iubit. Dumnezeu ne atrage atentia sa il lasam sa toarne in inimile noastre iubire nelimitata fata de aproape si fata de fratii nostrii, pentru ca odata cu iubirea se duce inspre ceilalti si Duhul Sau sfant si binecuvantarea Sa. Pentru ca El este aceasta iubire... 

                Asadar intelesul acestei pilde este acela ca nu trebuie sa impartim iubirea si atentia datorate lui Dumnezeu cu cei care nu au ei insisi iubire si atentie fata de Dumnezeu. Aceasta este o invatura expresa pentru Intoarcerea Mirelui. Se spune in Apocalipsa Cine pacatuieste sa o faca in continuare... Ce va spune Domnul daca tu bei la masa cu un pacatos si nu-i atragi atentia si nici nu il mustri pentru ca, vezi Doamne, se ocupa cu metaforele iar tu esti un fan al metaforelor? Ai grija pentru ca deja sunteti pe doua punti diferite si vapoarele incep deja sa se departeze unul de celalalt, sa nu cumva sa nu mai poti ajunge inapoi, asemenea fecioarelor care atunci cand s-au intors au gasit usa inchisa si sa auziti Mirele: “Nu va cunosc pe voi care imi ignorati Cuvantul si nu ma ascultati…” "Nu va cunosc pe voi care spuneti Doamne, Doamne dar faceti voia voastra si nu va pasa de voia Mea…” “Nu va cunosc pe voi care pretinzand ca lucrati pentru Mine ati strans pentru voi…” “ Nu va cunosc pe voi care apreciati mai mult la aproapele vostru preocuparea pentru arta si metafore decat aceea pentru a Ma cunoaste pe Mine care sunt Sursa tuturor Artelor si tuturor Cuvintelor si Ideilor…” “Plecati de la Mine in Imparatia artististilor si a scriitorilor si a poetilor, pentru ca in Imparatia Mea nu intra decat acela in inima caruia si pe fruntea caruia stralucesc Adevarul, Iubirea si Intelepciunea, adica Eu Insumi!”      

                  Duhul sfant este cel mai pretios dar divin si el nu este impartit decat celor binecuvantati si alesi. Nu dati din untdelemnul vostru cui nu trebuie pentru ca nu veti primi altul. Aminti-va de Iuda care a fost in preajma celui mai mare izvor de duh sfant, care a asistat la toate minunile care a fost purtat chiar prin vazduh alaturi de ceilalti apostoli. Totusi nu s-a mantuit, nu s-a dezlegat de iubirea de bani , de iubirea acestei lumi si l-a tradat pe Dumnezeu. Nu dati untdelemnul iudelor.. 

              Intoarcerea si Judecata, separarea graului de neghina... 

                 Multi sunt asemenea politicienilor si intra in biserici pentru a fi vazuti acolo. Va spun ca Dumnezeu nu da doi bani pe politetea voastra daca ea nu izvoraste din iubire sincera fata de aproape. Mai usor va fi la judecata de cel care lupta pe fata impotriva lui Dumenzeu decat de cel care se ascunde sau a devenit din rece  neutru, “caldut”. Pentru ca fie ca il iubiti fie ca il urati si va luptati cu El veti avea parte de El… Atat iubirea cat si ura va vor situa in imediata Lui apropiere si dupa ce veti auzi Adevarul, dupa ce va atrage atentia prin martorii Sai, veti primi fie judecata, fie binecuvantarea in functie de atitudinea pe care veti continua sa o aveti fata de El.

                  Cineva a incetat aceasta lupta doar pentru ca si-a dat seama ca imaginea personala ii va fi afectata. Vai, ce vor spune domnisoarele sau cei care il apreciaza cand vor afla ca acesta este un antichrist si lupta impotriva Bibliei si a lui Iisus? Vedeti, nu are nici un farmec sa lupti in anonimat impotriva unor lucruri asa de mari. Pentru ca aceasta lupta este dusa de cel mai mare dusman al omului si al ingerilor : orgoliul. Orgoliul tine infernurile pline. Cum sa isi calce mandria ingerii cazuti si dupa atat timp sa ceara mila si iertarea lui Dumnezeu? Intelegeti? Domnul spune sa fim alchimisti si sa raspundem raului cu bine si sa anulam astfel raul. Veti vedea ca infernul raspunde raului cu un rau si mai mare cautand intodeauna sa mute lupta pe un plan mai grosier. Spune-i unei gorile de pe strada ”Mai animalule” si vei vedea ca nu iti va raspunde tot cu un cuvant…  

               Adevarul este usturator, pe Hristos au incercat sa-l omoare de zeci de ori in cei numai trei ani. Imaginati-va un om care nu numai sa vada in sufletele celorlalti totul si trecutul si prezentul dar sa mai si spuna ce vede… Dar El ne-a spus “Aduceţi-vă aminte de cuvântul pe care vi l-am spus: Nu este sluga mai mare decât stăpânul său. Dacă M-au prigonit pe Mine, şi pe voi vă vor prigoni; dacă au păzit cuvântul Meu, şi pe al vostru îl vor păzi.” 

               Cine sunteti voi care sunteti laudati de cei care nu il iubesc pe Iisus si care promovati pe dusmanii Domnului ? Pentru cine lucrati? Puteti voi sa puneti iubire pentru Hristos in inimile lor? Va spun ca nici macar nu aveti voie sa faceti asta, pentru ca acest lucru trebuie dobandit prin efort personal, fiind in fapt o mare comoara. Asa ca aveti grija sa nu ramaneti fara untdelemn in ultima clipa…  

                   Dumnezeu sa va binecuvanteze si sa va lumineze astfel inima si mintea! 

PS: Daca vreti sa salvati pe cineva care are acest mare pacat numit anticristianism, nu exista alta solutie decat sa ajunga sa il cunoasca pe Cel impotriva caruia a luptat, sa-I fie prieten, sa-l iubeasca si apoi sa actioneze in sens invers pacatelor pentru a fi compensate. Acest lucru trebuie sa se intample in aceasta lume, pentru ca acestia nu vor avea o a doua sansa in lumea de dincolo. Mai bine sa ma dusmaneasca si pe mine dar sa aiba o sansa in plus sa se salveze cunoascand ca acesta este  singurul mod prin care poate sa o faca. Si spun asta ca sa nu ma acuzati ca nu mi-am facut datoria fata de cei pe care i-am mustrat s-au chiar certat. Mi-am facut-o intru totul, dar pana nu vor lupta ei insisi sa afle Adevarul si apoi sa-i fie prieten acestuia si sa-l slujeasca nu e nimic de facut. Si va rog, voi care pretindeti ca lucrati pentru Hristos nu mai comentati pe bloguri unde apar femei goale  si care amintesc de nenorociri si mai mari decat pentru a atrage atentia asupra acestora sau pe acelea unde Domnul este mai degraba dispretuit si ignorat, pentru ca altfel veti imparti judecata divina cu aceia… Si nu-i mai promovati. Si multumiti-i lui Dumnezeu daca sunteti certati si mustrati in numele Lui in loc sa-i amenintati, atacati si jigniti pe cei care fac asta. Pentru ca cearta si mustrarea de la El sunt o mare gratie care vi se acorda si ele va pot salva chiar de la a doua moarte in lumea de dincolo, care este in fapt "moartea eterna", iar pe cei care va veti mantui totusi va va scuti de la foarte mult timp pierdut departe de Dumnezeu atat in lumea aceasta cat mai ales in cealalta, dupa ce veti parasi trupul fizic. Dar despre drumul pe care il are de parcurs sufletul in lumea de dincolo pana sa ajunga in Imparatia divina vom vorbi altadata.

"12. Pe Dumnezeu nimeni nu L-a văzut vreodată, dar de ne iubim unul pe altul, Dumnezeu rămâne întru noi şi dragostea Lui în noi este desăvârşită.   13. Din aceasta cunoaştem că rămânem în El şi El întru noi, fiindcă ne-a dat din Duhul Său.   14. Şi noi am văzut şi mărturisim că Tatăl a trimis pe Fiul, Mântuitor al lumii.   15. Cine mărturiseşte că Iisus este fiul lui Dumnezeu, Dumnezeu rămâne întru el şi el în Dumnezeu.   16. Şi noi am cunoscut şi am crezut iubirea, pe care Dumnezeu o are către noi. Dumnezeu este iubire şi cel ce rămâne în iubire rămâne în Dumnezeu şi Dumnezeu rămâne întru el.   17. Întru aceasta a fost desăvârşită iubirea Lui faţă de noi, ca să avem îndrăznire în ziua judecăţii, fiindcă precum este Acela, aşa suntem şi noi, în lumea aceasta."   

                                                                                                                            I Ioan cap 4  

3 februarie 2010

Khalil Gibran - Despre Rugaciune

Apoi un preot spuse: „Despre Rugăciune vorbeşte-ne.” Iar el răspunse zicând: „Voi vă rugaţi când sunteţi năpăstuiţi ori în nevoie; de ce nu v-aţi ruga şi-n plină bucurie, şi-n zilele în care nimic nu vă lipseşte? Căci rugăciunea e prelungirea sufletului în univers. Şi dacă e o mângâiere să vă abandonaţi în univers întunecimea, atunci e-o încântare să revărsaţi şi zorii. Iar dac-atunci când sufletul vă cheamă la rugăciune nu puteţi fi decât întunecaţi, ar trebui să vă mai cheme o dată şi înc-o dată, până-ntr-un ceas când veţi veni zâmbind. Prin rugăciune vă înălţaţi să-i întâlniţi în ceruri pe cei care se roagă în aceeaşi clipă, aceia pe care doar în rugăciune puteţi să-i întâlniţi. Faceţi astfel ca vizita voastră în acel templu nevăzut să fie întru bucurie şi dulce-mpărtăşire. Căci dacă veţi intra în templu numai pentru a cere, atunci nu veţi primi. Iar dacă veţi intra ca să vă umiliţi, nu vă veţi înălţa, şi dacă veţi veni ca să cerşiţi un bun al altcuiva, nu veţi fi auziţi. În templul nevăzut e de ajuns doar să intraţi. Nu pot să vă învăţ cum şi cu ce cuvinte ar trebui să vă rugaţi. Dumnezeu nu vă ascultă cuvintele decât dacă El însuşi vorbeşte prin voi. Iar eu nu vă pot învăţa ruga mărilor şi a pădurilor, şi-a munţilor. Dar voi, ce v-aţi născut din munţi, păduri şi mări, o veţi putea găsi în inimile voastre. Şi de veţi asculta doar în încremenirea nopţii, le veţi auzi murmurând în tăcere: «Dumnezeule, Tu care eşti sinele nostru cel înaripat, voinţa Ta prin noi voieşte, Dorinţa Ta prin noi doreşte, Puterea Ta prin noi preschimbă nopţile noastre, ce de la Tine sunt, în zile care tot din Tine vin. Nimica nu putem a-ţi cere, căci tu ne cunoşti trebuinţele chiar înainte ca ele să se nască-n noi: De Tine avem nevoie, iar dându-ne mai mult din Tine, ne dai tot.»”