27 septembrie 2009

MIRCEA ELIADE, YOGA si Mistica Primaverii

         Mircea Eliade este al doilea meu maestru spiritual, prin el Dumnezeu m-a condus spre cel mai complex si mai bogat univers spiritual al planetei, univers ce se constitue in cauza si fundament a celor doua mari religii orientale, religii surori. Daca Iisus nu ar fi fost o atat de mare si de necrezut intrupare, crestinismul nu s-ar fi putut ridica deasupra celorlalte religii in nici un fel.            Aici am sa va dezvalui un mare adevar pe care si eu l-am aflat de curand. Marile nume ale culturii si spiritualitatii universale, sunt si devin mari direct proportional cu aspiratia lor spre Absolut si cunoastere. Exceptiile sunt numai momentane, locale. Nu raman in Istoria Spirituala decat cei alesi de Dumnezeu sa ramana. Astfel locul pe care il ocupa Mircea Eliade in ierarhia culturala si spirtuala romana este unul dintre cele mai inalte. Am mai spus, este visul, dorinta de cunoastere a Orientului pe care romanii au avut-o dinainte de Eminescu si care s-a materializat intr-un mod cu totul neasteptat, divin.              Primul lucru care vreau sa-l spun despre Yoga este acela ca este un system de tehnici si invataturi care sunt independente de orice religiie si compatibile in acelasi timp cu oricare religie. Cei care spun ca numai indienii ar trebui sa cunoasca si practice yoga, nu stiu ce spun. Am chiar o definitie personala a sistemului : l-am asemuit cu un fel de carte tehnica a omului. Si al treilea lucru si nu cel din urma, recomand yoga mai ales ateilor ca cea mai rapida si eficienta cale de a descoperi Adevarul.              Probabil stiti ca lucrarea de licenta- doctorat a lui Eliade are acest nume : Yoga.              Ceea ce mi s-a parut fascinant chiar de la inceput, este faptul ca Eliade nu numai ca a studiat textele fundamentale ale hinduismului: Yoga Sutra, Bhagavadgita, etc, dar a si practicat aceste tehnici, a stat jumatate de an in ashramul marelui yoghin Shivananda si a cunoscut si alti maestri locali indieni. A practicat cu success am putea spune, pentru ca se spune ca a avut parte de multe experiente paranormale, acele regresii temporale, des intalnite in scrierile sale se pare au fost experiente reale. Culmea povestirilor sale paranormale o constitue “Secretele doctorului Honigberger” povestire de numai 65 de pagini in care este relatata calatoria spre Shambala a unui mistic ce incepe sa practice tehnici de pranayama si meditatie si care contine chiar si fragmente profetice.               Intr-adevar, cel mai important text yoga poate fi considerat Yoga Sutra lui Patanjali, cea mai mare sinteza scrisa ce prezinta cele 8 etape ale sistemului Yoga care incepe cu regulile intererioare si exterioare (Yama si Niyama) si se incheie cu experienta cosmica : Samadhi.               Trebuie sa spun cateva cuvinte si depre singura scoala de yoga din Romania momentan, locul unde ati putea cunoaste si experimenta aceste tehnici minunate. Ei bine scoala romaneasca are mari probleme si este in acest moment asemenea unui vapor in naufragiu. Scapa de la moarte numai cine va descoperi ce inseamna "VOINTA DIVINA" si evident se va stradui sa o puna in aplicare(este vorba de a doua moarte in mod special , dar si de prima daca Intoarcerea lui Hristos inseamna mantuire in trup fizic pentru cei care si-au daruit viata Divinitatii). Dar am sa scriu intr-o alta postare despre aceasta si despre ce ar trebui sa faceti daca totusi mergeti acolo sau mai ales daca veti merge in urma aceste postari sau a oricarei sugestii venite din partea mea.

              Mai jos este un text de Mircea Eliade scris evident dupa exotica si extraordinara experienta: India. Va invit sa-l cititi, reflecta nivelul de intelegere spirituala al marelui savant si care daca ar fi avut mai mult spirit messianic sa zic, ar fi devenit si unul din marii maestri spirituali yoghini ai lumii. Dar Eliade a sacrificat sadhana spirituala in favoarea studiului si operei academice. Mesajul pe care Dumnezeu il transmite prin el romanilor si intregii lumi este inca nedescoperit in mare parte si evident ca mai sunt foarte multe lucruri de spus, dar atat deocamdata mai ales ca avem si textul care se cheama Mistica Primaverii, sunt sigur ca o sa va placa…: 

                 S-A SPUS DE MULTA VREME, ca omul exprima intotdeauna cele nevazute prin lucruri vazute. Astfel formulata, afirmatia aceasta este oarecum exagerata. Dar e adevarat ca cele mai tainice experiente ale sufletului omenesc sunt marturisite in termeni de viata concreta. Sa ne amintim, numai, ca experienta suprema a constiintei umane, experienta mistica, a fost intotdeauna exprimata prin cuvintele: “dragoste” si “ nunta”. Dragostea sufletului omenesc pentru Dumnezeu; logodna intre sufletul omului si sufletul divin. Calugaritele sunt numite, dupa cum se stie, miresele lui Christos.                  Era si firesc sa se intample astfel. Pentru ca cea mai inalta experienta a sufletului omenesc este dragostea. Numai in iubire omul se uita pe sine, isi uita naprasnicul sau egoism, renunta la limitele individualitatii sale pentru a se pierde in celalalt, pentru a se topi in sufletul celuilalt. Cea mai simpla si cea mai precisa definintie a dragostei este aceasta: renuntarea la sine pentru a te pierde in sufletul persoanei iubite. Experienta suprema a vietii religioase, mistica, se intemeiaza tocmai pe capacitatea omului de a iubi pe Dumnezeu. Sfantul este insul care s-a pierdut pe sine si traieste numai in Dumnezeu. Cu alte cuvinte omul care a izbutit sa renunte la toate instinctele sale egoiste, depasind conditia umana.                 Viata religioasa este, inainte de toate, traire conscreta a prezentei lui Dumnezeu in sufletul omenesc. De aceea orice experienta a acestei vieti religioase este exprimata in termini concreti. Asta dovedeste, dealtfel, cat de fireasca este setae omului de a cunoaste si iubi pe Dumnezeu. Dintre toate anotimpurile primavera a fost aleasa pentru a simboliza cele mai adanci taine ale Firei. Vara simbolizeaza rodnicia universala; toamna simbolizeaza trecerea de la viata la moarte, trista beatitudine finala; iarna simbolizeaza intoarcerea la mineral, somnul telluric. In sfarsit, primavera simbolizeaza miracolul vesnic al nasterii si al renasterii. Miracol care a ramas, pentru constiinta populara, misterul supreme al existentei.                Era firesc ca in mistica crestina, primavera sa fie un symbol central. In prohodul din Vinerea Patimilor, Mantuitorul e numit “ Primavara dulce Fiul meu cel dulce”… Mantuitorul transfigureaza intreaga Fire. Biruinta sa asupra mortii este chezasia nemuririi noastre. Iisus Christos coboara in Iad si invie din morti pentru a ne spala pe noi, oamenii, de pacatul stramosesc. Dar, in acelasi timp, Invierea aceasta a Mantuitorului confera un sens symbolic tuturor innoirilor si renasterilor care au loc in Cosmos. Pentru ca intreaga Creatie este o zidire a lui Dumnezeu si in chiar legea essentiala a acestei creatii poate fi ghicit sensul tainic pe care I l-a dat Facatorul cerului si al Pamantului. Astfel trebuie talcuita frecventa pomenire a Naturii si a Cosmosului intreg in textele crestine. Cerul si Pamantul sunt zidite de Dumnezeu, si cine stie sa vada cu ochii intelepciunii si cu sufletul sfinteniei, ghiceste pretutindeni in Natura vointa si prezenta Creatorului. Asa se explica de ce misticii crestini in general iau drept martori ai dramei pacatului si ai mantuirii podoabele Cerului si minunile Pamantului.               Dupa cum spuneam, primavara simbolizeaza eterna renastere a Firii, innoirea tututor lucrurilor. In buna doctrina crestina, simbolismul acesta cosmic nu are nimic suspect. Dumnezeu n-a luat niciodata nadejdea de a fi mantuit. Asa ne spun Scripturile, chiar dupa ce a cazut in ispita si mintea s-a intunecat de pacatul adamic – neamul omenesc a avut necontenit prezenta, desi nu intotdeauna inteleasa, Revelatia, Cuvantul lui Dumnezeu. Nu numai prin Moise si Profeti, ci chiar prin legea suprema a Firii: moartea si invierea Firii.                Intocmai dupa cum primavera simbolizeaza, pentru vegetatie, iesirea din moarte sau din somnul telluric, - tot asa ea simbolizeaza, pentru neamul omenesc, iesirea din ignoranta si pacat, nadejdea mantuirii, adica a intelegerii mesajului lui Christos. Primavara este un symbol al nadejdii. Daca sensul concret al acestei nadejdi se margineste la viata omului pe pamant – sensul simbolic este nadejdea in mantuire. Aceeasi reinnoire pe care o manifesta primavara in intreaga Natura, se intampla prin patimirea Mantuitorului si in sufletul omenesc. Intocmai ca si bobul de grau care a zacut sub pamant toata iarna si a pierit ca sa dea nastere firului de grau – tot asa neamul omenesc a zacut in pacatul adamic pana la venirea Mantuitorului, a zacut in ignoranta si intuneric. Dar acest om vechi a murit odata cu patimirea Mantuitorului, ca sa lase locul omului nou, crestinului adevarat, care traieste cu nadejdea manturii.                Trebuie sa spunem ca simbolismul crestin al primaverii nu are nimic de-a face cu paganismul. In timp ce sensul pagan al primaverii era reinnoirea Naturii, prin propria forta a Soarelui – sensul crestin este pur spiritual. Se refera la reinnoirea omului, la mantuirea sufletului. Evident, Natura nu este niciodata absenta din doctrina crestina. Dimpotriva, cum spuneam, Natura este innobilata, ea fiind creatia directa a lui Dumnezeu. Dar simbolismul crestin al anotimpurilor si al Naturii transfigureaza aceste anotimpuri si transfigureaza natura intreaga. Soarele nu mai este, ca pentru pagani, forta cosmica prin care fata pamantului se reinnoieste. Soarele este creatia lui Dumnezeu, si legea sa este facuta si voita de catre Dumnezeu. De aceea natura joaca un rol de frunte in scrierile religioase si mistice crestine, din toate timpurile. S-a ajuns ca crestinismul a ignorat si chiar a dispretuit natura. Asta e o afirmatie care a circulat mai ales in sec. XVII si XIX cand se vorbea foarte mult de crestinism si se criticau ideile crestine, fara ca cineva sa citeasca operele ganditorilor si teologilor crestini. Lucrurile stau tocmai contrariu. Paganismul, cu profundul sau pessimism, se refugia in natura ca intr-un somn. Gandirea greaca socotea omul ca o fiinta nefericita si Natura ca cel mai bun loc de a uita aceasta aceasta nefericire. Crestinismul, dimpotriva, este optimist; el da omului nadejdea manturii, a nemuririi si a fericirii supreme. Crestinismul impaca pe om cu sine si cu Natura. Mesajul Mantuitorului distruge conceptia pagana a destinului. O mul nu mai depinde de anumite intamplari cosmice, de anumite pozitii ale stelelor in clipa cand s-au nascut, de anumite influente ale planetelor. Omul depinde numai de Dumnezeu si de vointa sa de a fi mantuit. Asta inseamna ca Natura nu mai e considerate ca un dusman sau un refugiu. Natura e creatia lui Dumnezeu, locul pe care Dumnezeu l-a ales pentru suferinta si desavarsirea omului. Atatia sfinti crestini canta si iubesc Natura cum nici un poet pagan n-a facet-o. Reamintiti-va, intre altii, de sfantul Francisc, care se simtea nu un rob al soarelui, ci un frate, purces din acelasi Parinte Ceresc. Evident, nu e vorba aici de un optimism pueril. Crestinismul cunoaste si nu refuza tragicul. Dovada sta tocmai prezenta Patimirilo Mantuitorului. Dar, pentru crestini suferinta are un sens, are o justificare. Crestinismul fructifica suferinta. Nu mai fuge de ea, ci o considera necesara mantuirii.

              Nimeni n-a inteles mai bine legatura dintre simbolismul primaverii si simbolica Patimilor Mantuitorului, ca sufletul poporului. In legendele populare, mistica primaverii este mai curata si mai precisa decat in cartile carturarilor. Poporul, care traieste cuvantul Mantuitorului mai organic si mai profound ca noi, a inteles ca Iisus n-a suferit numai pentru mantuirea omului, ci pentru transfigurarea intregii naturi. Primavara este, pentru popor, fructificata de Mantutor, prin sfintele sale Patimi. Ascultati un fragment dintr-o legenda a Maicii Domnului, culeasa de folcloristul Marian din comuna Fundul Moldovei, Bucovina.

- Of, Maica mea preacurata   Maica din cer luminata;   Pan’a nu ma da   Si a nu ma lasa   Sa ma chinuiasca   Sa ma rastigneasca   Cainii   Paganii.   In fel si chip ca acesta,   Cine se nastea   Nu se boteza,   Care se lua   Nu se cununa,   Mama de prunc nu cata,   Nici pruncul de mama,   Vaca de vitel   Si oaia de miel!…   Si ma luai prin padure,    Dar nu aflai urma de secure,   Nici glas de pasere   Nici pas de om   Si ma luai   Pe langa ape   Si aflai   Apele neincepute   Ierburile nepascute.   Dar de cand m-am dat   De cand m-am lasat   Sa ma chinuiasca,   Sa ma rastigneasca   Cainii   Paganii   In fel si chip ca acesta,   Care se naste,    Se boteaza,   Care se ia se cununa,   Maica de prunc cata   Si pruncul de maica,   Vaca de vitel   Vitelul de vaca   Oaia de miel   Si mielul de oaie.   Si ma luai de padure   Si aflai   Urma de secure   Glas de pasere   Si pas de om.   Si ma luai pe ape   Si aflai apele incepute   Ierburile pascute…

  ….. Intreaga Fire incremenise inainte de Patimile Mantuitorului. Miraculoasa innoire a Primaverii nu se mai repeat. Ritmul intregului Cosmos se alterase. Indata dupa patimire, insa, Natura si Primavara isi regasesc ritmurile transfigurate de dragoste. Aceasta este, in inteles crestin, mistica primaverii.

textul a fost scris pe 19 aprilie 1938 si a aparut si in volumul de texte inedite TAINA INDIEI editie realizata de Mircea Handoca  cuprinzand conferintele  rostite de Eliade la Radio-Bucuresti intre 1932 si 1938 ; volumul contine si alte texte nu mai putin spirituale cum ar fi : Maica Domnului, Despre Rugaciune, Iisus in India... care nu cred ca exista pe net, eu pe acesta nu l-am gasit si l-am tastat litera cu litera... :)  

15 septembrie 2009

Pacatul originar

Se poate spune ca Dumnezeu este un… Om. Astfel se spune ca din Mainile Sale sfinte S-au nascut anumiti copii, din Picioarele Sale sfinte s-au nascut copii corespunzatori acestui aspect al Sau. Din capul Sau sfant s-au nascut alti copii , diferiti, fiecare cu rostul sau in creatie,  dar toti… oameni. 
Iar ultimii creati , nascuti de Tatal Sfant sunt… copiii inimii Sale sfinte. Ei bine Copiii ce corespund iubirii sale fara de sfarsit sunt oamenii acestui Pamant.Aceasta planeta micuta si umila in comparatie cu marile sisteme planetare si galactice a fost creata special pentru a forma sufletele in care se vor intrupa spiritele eterne ale celor care vor fi si deja sunt copiii Inimii lui Dumnezeu.
In urma cu aproape 6000 mii de ani a fost creat Adam si tot atunci din fiinta lui, Dumnezeu a scos se spune, iubirea de sine a acestuia si din aceasta plamada a modelat-o pe Eva.
Aceasta noua creatie era si trebuia sa fie o noua specie de ingeri, cea care trebuia sa faca legatura dintre planul spiritual si cel material si care trebuia sa mantuiasca universul material si chiar cea mai indaratnica creatura intemnitata in acesta, Satana.
Si Adam era in paradis in puritate si inocenta, in Paradisul terestru, un paradis nu subtil, ci totodata material si spiritual. Acest loc coincide in planul terestru cu locul unde Marele Spirit s-a intrupat , ca un nou Adam pentru a spala, rascumpara caderea primului si totodata a intregii umanitati cateva mii de ani mai tarziu…
Caderea , atat de mult comentata cadere. In ce a constat aceasta cadere, ce au facut mai exact cei doi oameni ai cuplului primordial uman? Dupa cum am mai spus si mai bine decat orice aceste spuse sunt confirmate chiar de modul in care s-a intrupat Dumnezeu si chiar de viata Fecioarei Maria, toate comunitatile spirituale si angelice din creatie se inmultesc prin puterea spiritului. Astfel spre exemplu barbatul cere binecuvantare lui Dumnezeu si punandu-si mainile pe abdomenul femeii si la unison cu puterea spirituala a acesteia procreaza in acest fel prin putere spirituala. Iisus, al doilea Adam , Domnul Insusi, s-a nascut asa cum ar fi trebui sa se nasca orice om-inger daca Adam nu ar fi cazut. Maria, Fecioara sfanta a trait asa cum ar fi trebui sa traiasca orice femeie, adica pierzandu-si fecioria numai in momentul nasterii.
Si Dumnezeu spune ca este vorba de un fruct si de un copac… interzise de Dumnezeu celor doi. Asadar a fost un test cei doi fiind lasati perfect liberi asa cum perfect liberi suntem si noi si vom fi intotdeauna.
Aceasta uluitoare cadere este caderea in sexualitate. Cei doi au fost atrasi de ingerul cazut si el cu mult mai devreme in prapastia mortii. Adam a cazut din iubirea fata de Eva in capcana dorintei , a poftei trupesti… Prima uniune sexuala a celor doi a avut loc fara binecuvantarea lui Dumnezeu iar fructul ei este primul lor copil, cu adevarat nascut din pacat si ramas sub influenta acestuia: Cain. Cain insemnand “Aducatorul Mortii”. Pana sa-l mantuiasca Dumnezeu si pe el, ceva mai tarziu, acesta, sub aceeasi influenta  ingerului care i-a impins pe cei doi la procreerea acestuia, a facut nenumarate greseli, chiar crime, uciderea fratelui sau, spiritualul Abel= "Fiul Gratiei" care este de fapt primul copil conceput asa cum Dumnezeu i-a invatat sa conceapa apoi, exclusiv in urma primirii binecuvantarii Lui.
Astfel caderea are trei mari aspecte:
1. Caderea in neascultare fata de Dumnezeu.
2. Caderea sub influenta Ingerului cazut -
3. Caderea in sexualitate
Poate ar mai trebui spus ca nu atunci i-a alungat Dumnezeu ci vreo 30 de ani mai tarziu cand au fost iarasi corupti de ingerul cazut prin intermediul descoperirii vitei de vie si a vinului, imbatandu-se si comitand o veritabila orgie uitand evident sa mai ceara binecuvantarea lui Dumnezeu, cerere care consta in “oferirea inimilor” inainte de orice unire ce avea ca scop procreatia.
Evident ca odata alungati a devenit o regula foarte importanta ca niciodata sa nu se culce impreuna fara a primi binecuvantarea, ba mai mult, lui Cain chiar i s-a spus , de catre ingerul care era intermediarul intre noua familie si Dumnezeu, ca el, ca fiu nebinecuvantat trebuie sa isi ofere de trei ori inima si la fel si femeia lui inainte de a se impreuna. Evident ca el nu a ascultat acest sfat si omenirea primordiala s-a impartit in doua  comunitati, copiii divini care traiau in munti- urmasii lui Set si copiii de la şes - urmaşii lui Cain sau cei nebinecuvantati, cei ale caror fiice i-au atras pe copiii lui Dumnezeu din munti care au coborat pentru a-si lua sotii dintre ele... Nicidecum nu era vorba despre veritabili ingeri coborati din ceruri asa cum se spune in povestea trunchiata care a ajuns la noi.  
Am auzit si inca mai aud cand abordez acest subiect al castitatii, atat de important, ca “Asa a lasat Dumnezeu”… Ei bine, Dumnezeu a lasat exact invers… 
Aceasta ne ajuta de asemenea sa intelegem lipsa totala de educatie spirituala in care sunt crescuti copiii si adolescentii, cu adevarat pregatiti mai degraba pentru infernuri si pentru moarte decat pentru mantuire si viata.
O voi care aspirati sa il cunoasteti pe Dumnezeu, cunoscand care este pacatul caderii, cum de nici macar in interiorul vostru nu recunoasteti Adevarul si nu-l marturisiti? si macar daca nu puteti sa il respectati sa recunoasteti cu umilinta nimicnicia si mizeria in care am cazut cu totii.
Mai mult decat atat, am ajuns la paradoxala situatie, cu adevarat de negandit cand pretinsi maestrii spirituali recomanda sexualitatea ca metoda de a ajunge la Dumnezeu, de a se mantui. Ah cata orbire. Am mai spus ca daca ar putea sa existe asa ceva : “prostituata sacra” atunci una singura ar fi aceea : Satana. 
Ah voi care amestecati nectarul iubirii cu fructul altui copac, in care nu se regaseste viata ci numai moarte pentru spirit, voi care ati corupt sute poate mii de suflete la o sexualitate asa zis spirituala si care se hranesc acum din acest fruct al minciunii devenind asemenea fructelor putrede in fata lui Dumnezeu , voi veti plati pana la ultima picatura otrava pe care ati preluat-o in fiinta voastra si pe care ati raspandit-o mai departe… 
Niciodata Dumnezeu nu a indemnat si nu va indemna la sexualitate, aceasta este calea regnurilor inferioare de a se inmulti. Daca ati intelege macar mental extazul si starile de beatitudine fara sfarsit ce sunt specifice ingerilor si ce il asteapta si pe om ati putea totodata intelege ca pentru Dumnezeu caderea omului in sexualitate este o mare mizerie, pusa la cale de marele sau marea sa dusmanca: Satana.
Temeti-va asadar nu de pacatele voastre ci de nerecunoasterea lor in fata lui Dumnezeu, de minciuna in care traim si pe care nu o recunoastem in fata Lui spunand noroiului aur si aurului praf.
Si ca si cand asta nu ar fi de ajuns, mai sunt si nemernici, si ne-a scos Dumnezeu in cale unul chiar aici pe bloguri, care sustin ca Cel sfant si Etern ar fi coborat El insusi in promiscuitatea sexualitatii, ca Fecioara cea Sfanta ar fi conceput in noroi cel mai divin fruct care a fost conceput vreodata. Dar voi nici de acesti veritabili antichristi nu va feriti ba chiar ii promovati pe blogurile voastre, cateva versuri potrivite parandu-va  ca pot acoperi mizeria blasfemiei… 
Meditati asupra acestor lucruri si intelegeti mizeria si infernul in care traim si pe care Tatal cel Sfant trebuie sa ni-l ingaduie si suporte zi de zi desi L-a sters prin gestul cel sfant al sacrificiului.
Recunoasteti-va pacatele in fata Lui si nu le mai acoperiti prin “Asa a lasat Dumnezeu”
Iar in ceea ce priveste mesajul marelui Apostol Pavel el spune foarte clar ca este un “sfat”, nu o porunca si in fapt el din doua rele, evident il recomanda pe cel mai mic: daca nu se poate omul “infrana” atunci sa se casatoreasca(1Corinteni 7). Este foarte limpede, nu? Si apoi iarasi evident recomanda ca acei casatoriti sa nu se desparta, pentru ca, cu cat va inainta mai mult in sexualitate omul cu atat va cadea in moarte si se va apropia mai mult de infernul cel mai de jos unde zace inlantuit corupatorul oamenilor si cel care il dusmaneste pe Dumnezeu.
Asadar Pavel recomanda raul cel mai mic, adica uniunea sexuala cu cat mai putine persone, una singura daca niciuna nu este posibil : "Cât despre cele ce mi-aţi scris, bine este pentru om să nu se atingă de femeie." 1 Cor 7-1 
Iti multumim Doamne ca ne-ai trezit la adevarata Ta invatatura, ajuta-ne Doamne pe drumul de la infernul in care ne aflam spre paradisul tau celest, pe noi cei orbi si mizerabili. Glorie tie, Cel sfant si perfect, nadejdea si mantuirea noastra. Nu ne lasa Tata pe noi care l-am intrecut cu mult pe Satana, oh, Tata, animalele au ajuns cu mult mai presus in ochii Tai sfinti decat noi, care am ajuns sa pretindem ca te slujim facand chiar voia celui rau. Iarta-ne si toarna iubirea cea sfanta in fiinta noastra cuprinsa de moarte pentru a putea beneficia astfel de gratia si indurarea Ta. O Doamne, orbirea si rautatea nu au fost niciodata atat de mari, pana si calauzele tale au fost corupte si din aceasta vale a infernului nimic nu ar merita salvat.
Lumineaza-I Doamne pe toti cei care vor sa te cunoasca, scoate-I din mocirla sexualitatii si purifica-I in focul iubirii Tale sfinte. Amin
Glorie Tie Faptura Necreata, Inceput al vietii si Tata preasfant si preaiubit!
PS: nu uitati sa il cititi pe Jacob Lorber, nu pierdeti nici macar un rand din cartile traduse, misterul creatiei omului, un exemplu al unui cuplu angelic la propriu - cele doua spirite fiind ingeri creati de Dumnezeu la inceputuri - fiind dat chiar de parintii lui Noe ce nu s-au unit decat la vreo doua sute de ani dupa ce chiar Dumnezeu i-a casatorit, si atunci pentru ca El le-a poruncit sa faca asta pentru a-l concepe pe Noe, iar in ultimul volum dezvaluit misterul potopului, le veti gasi in "Casa Domnului" prima carte din aceasta revelatie uluitoare ce precede intoarcerea lui Iisus.
Dar clopotele au inceput sa traga, faceti din sufletul vostru clopot care sa reverbereze mai departe sunetul marelui eveniment al Intoarcerii Dumnezeuirii. A sosit timpul ca sa cunoasteti adevarul adevarat si ca nimeni sa nu va mai poate insela. Tatal vrea sa faca din voi seceratori ai recoltei celei mari. Raspundeti asadar chemarii  Tatalui  si lasati tot restul deoparte, pentru a alerga si a indeplini misiunea sfanta ce va este incredintata. Strigati numele lui sfant fara sa va pese cine asculta chemarea si cine nu. Nu mai pierdeti nici un minut si chemati-i pe toti la mantuire, la marea intalnire. 
Ce poate fi mai minunat decat sa lucram pentru Tatal ceresc, cum sa mai strangem pentru noi, cand Cel sfant ne-a chemat sa lucram pentru El? Ce ne-ar mai putea oferi lumea cand El oricand poate creea 1000 de mii de astfel de lumi. Gloria Infinitatii coboara asupra celor mici si umili dupa ce ea a cazut de pe umerii celor mari. Tatal etern va vorbi prin voi infinitului creat, zeilor si ingerilor nemuritori care se cutremura la vibratia Lui sfanta? Ce sa va mai ofere voua aceasta lume mocirloasa poarta, deschisa spre infernuri pentru ca si demonii sa vada lumina cea necreata si mersul celor alesi...
Glorie voua frati nemuritori care v-ati daruit viata Lui si care nu mai puteti trai fara El,voi cei mangaiati de iubirea Lui, preaiubitii mei frati, ah cat de mult ati visat voi sa veniti aici si sa luptati cu greul materiei, cat de mult ati visat sa traiti aici pentru lumina, infruntand simturile, materia, lumea, infernul. Curaj, ridicati-va si inchinati-va Regelui Nemuritor!