23 martie 2009

...

Am deschis "intamplator" Steinhardt si ochii mi-au cazut exact la pasajul ce contine urmatorul citat din Dostoievski : "Omul nu există decât dacă există Dumnezeu şi nemurirea" Ti-am vorbit despre moarte. Ce este moartea? Am vorbit despre prima moarte si despre a doua moarte. Asa cum exista "prima" nastere si a doua nastere - cea spirituală, la fel putem spune ca există doua morţi. Prima reprezintă desprinderea de trup si de lumea fizica. Aici depinde cum vrei sa interpretezi. Propriuzis aceasta nu este o moarte, pentru ca ramai la fel de viu ca is pana atunci, firul constiintei nu se intrerupe, doar ca ai scapat de trupul fizic si existenta ta constinua in lumea subtila. Există doua variante in ceea ce priveste a doua moarte. Aici fac o paranteza. Universul intreg asteapta cu nerabdarea judecata "Satanei", sau a lui Lucifer, spune-i cum vrei. Nimeni nu stie ce se va intampla cu aceasta entitate primordiala si care s-a intors impotriva lui Dumnezeu. El spune ca rautatea ei nu cunoaste margini si ca nu ne putem imagina gradul de malefic la care a ajuns. El insusi a coborat printre altele in mijlocul Creatie si pentru a judeca prima lui creatura, ingerul primordial(paranteza la paranteza, orice actiune a lui Dumnezeu cuprinde si are infinit de multe intelesuri si rosturi, cu cat devenim mai spirituali si ne apropiem mai mult de Inima lui Dumnezeu care este chiar viata, cu atat ne sunt dezvaluite tot mai multe secrete si sensuri ale gesturilor si actiunilor Lui). El ne-a luat si a luat martora intreaga creatie Judecatii sale, care este si va fi o lectie pentru eternitate. Toti se intreaba, oare ce se va intampla cu ea daca nu se va "intoarce " nici dupa cei 1000 de ani care vor incepe in curand? Oare va fi "stearsa" din Creatie? Oare cum o va transforma Dumnezeu , cum o va judeca? Am fost foarte impesionat atunci cand am inteles ca Satana( la fel de impresionat am fost si cand am aflat ca la origini a fost o "ea") ar putea spulbera intreaga Creatie cu ingeri si puteri cu tot intr-un timp foarte scurt. Intelegi ce spun? Tot ce exista, exista pentru ca El sustine clipa de clipa, secunda de secunda, sustine si protejeaza... Mai sunt si alte mari secrete... Ea, Satana nu s-a ridicat asa de "nebuna" la lupta cu Dumnezeu, a vazut ea ceva, a intrezarit ceva, o posibilitate... "Dumnezeu adevarat din Dumnezeu adevarat"... Ei bine a doua "moarte " in 99,99% din cazuri consta in reincarnare. Orice pierdere a firului constiintei inseamna moarte. Viata vesnica inseamna salvarea din lantul reincarnarilor. Si daca vreti sa dati cuiva in cap cu "Cartea cartilor" dati celor care au scos marturia lui Iisus despre reincarnare, acest fenomen universal al evolutiei. Biblia este perfect adevarata, eventual metaforica si plina de sensuri inca nerevelate, cei care se straduiesc sa o pamfleteze sau ridiculizeze sunt inconstienti si orbi. Iar vina celor care au alcatuit-o este aceea ca au fost oarecum subiectivi in excluderea multor texte. S-au gandit ei ca daca oamenii simpli , in general indobitociti de greul existentei ar sti ca exista si alte vieti nu ar mai trai-o cum trebuie pe aceasta. O prostie pentru ca nu exista "alte vieti". Exista una mare si infinita, prezentul. to be continued...

4 comentarii:

  1. mai există o moarte...cea faţă de lume, faţă de tine, faţă de "eu" :)
    "Am fost răstignit împreună cu Hristos şi trăiesc... Dar nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăieşte în mine. Şi viaţa pe care o trăiesc acum în trup, o trăiesc în credinţa în Fiul lui Dumnezeu, care m-a iubit şi S-a dat pe Sine Însuşi pentru mine..." (Galateni)

    RăspundețiȘtergere
  2. Da, ai perfecta dreptate. Trebuie sa murim fata de lume, fata de noi, pentru ca in locul astfel eliberat de ego sa poata sa vina El. Nu e loc de doi. Deci sa moara moartea si iluzia si sa ramana numai Viata...

    "Poruncă nouă dau vouă: Să vă iubiţi unul pe altul. Precum Eu v-am iubit pe voi, aşa şi voi să vă iubiţi unul pe altul." Iisus Hristos, Ioan 13, 34

    Fratii mei cu care am vanat lei, dar care nu vor mai muri niciodata...

    Este atat de bine inconjurat de ingerii Lui si invaluit de atata iubire..

    "Oricine ma va cauta acum ma va gasi mai repede ca niciodata. Masa este intinsa oricine vrea poate sa vina, iata, lumea intreaga este invitata, oricine se va aseza si va inchina cu Mine paharul iubirii se va mantui. Amin ..."
    Am sa ma straduiesc mereu sa modulez impulsurile divine ce vin de la El...

    Ce vis fabulos, se face ca eu si fratii inimii mele il vom intalni pe Domnul , si ce urmeaza apoi .... este de negrait...
    Bia, o inima plina de iubire pentru Dumnezeu este de nepretuit, trebuie ca am fost foarte bun si cuminte sa intalnesc o fiinta asa minunata ca tine...
    Ii salut si pe ceilalti ingerashi care m-au uimit cu profunzimea si talentul lor dar mai ales cu iubirea lor pentru Dumnezeu.
    Celor din randul doi le spun ca tin la fel de mult la ei, dar vom mai polemiza, vom mai discuta pana veti renunta complet la lumea asta, pana veti intelege deplin cine suntem, unde mergem si mai ales... de ce :)
    Atunci cand inima voastra se ridica inspre Dumnezeu plina de iubire, atunci cand fiinta voastra va striga glorie Lui si lacrimile voastre vor marturisi si ele maretia si intensitatea trairii, atunci sunteti una cu Ingerii Lui, cu El, iar restul nu mai conteaza, pentru ca restul se va estompa incet, incet pe masura ce noul extaz va va locui tot ma mult...
    Multe imbratisari pentru toti :)
    Ne vom ridica toti la lupta cea mare, pentru libertate...
    Apoi va fi lupta spirituala intre adevaratii slujitori ai Lui Dumnezeu si cei care doar pretind ca il slujesc, sau poate in acelasi timp, mai vedem...:)

    "Poate ca sunt mult prea aproape ca sa ma vezi,
    dar si aceasta e altceva decat nimic.
    Ma voi face departare, ca sa-ti incap in ochi,
    ori cuvant, cu sunete de marimea furnicii,
    ca sa-ti incap in gura.
    Pipaie-ti urechea si razi si mira-te ca poti pipai.
    Pe mine insumi ma dor, in scurta trecere.
    Mi-am intins privirea si ea a intalnit un copac,
    si el a fost!
    Umerii priveste-mi-i, si spune-ti ca sunt cei mai
    puternici pe care i-ai vazut, dupa iarba si bivoli,
    caci fara pricina sunt asa.
    Cu ei mut departarea, ca pe un sac de piele
    la moara de vant.

    De-aceea cand ma ard in strafundul ochilor
    niciodata atinsele de mine lumini,
    suava durere albastra-mi intind peste crestet,
    sa-mi tina loc de cer.
    Si daca ma dor pe mine insumi, cu rauri,
    cu pietre, cu o dunga de mare,
    atat cat sa-mi fie toate un pat,
    totdeauna neincapator gandului meu
    in vesnica crestere, o, n-am sa stiu ca si tu
    te dori pe tine asemeni, si nu eu sunt acela
    cu care vorbesc!"

    Ce fericire, cata gratie, sunt acasa, El si voi sunteti acasa mea

    RăspundețiȘtergere
  3. eşti atît de ... exuberant :) mă bucuri... binecuvîntat să fii :)

    RăspundețiȘtergere
  4. :) Da, Dumnezeu m-a chemat la o viata noua, dupa ce ultima s-a incheiat cu o judecata si un ... sfarsit.
    Poate o anticipare la scara individuala a ceea ce urmeaza sa se intample...
    "Şi în zilele acelea vor căuta oamenii moartea şi nu o vor afla şi vor dori să moară; moartea însă va fugi de ei." Ap, 9,6

    Mersi

    RăspundețiȘtergere