Marele plâns n-are lacrimi
Şi nu ştie vorbe de lut. Asemeni izvorului tainic din stâncă
El gâlgâie-adâncului mut.
Marele cânt n-are sunet
Si nu stie struna sau glas.
Prin somn l-auzim numai noaptea, cand nu e
Nici foşnet pe lume, nici pas.
Marele zbor n-are aripi
Şi nu ştie vânturi de foc.
El muşca din noi hălci mari de lumină
Si suie cu ele in cioc.
Marile morţi n-au morminte
Şi nu ştiu pământul afund
Acolo in arderi, in scrumuri, in inimi,
Marile morţi de ascund.Radu Gyr - Ultimele poeme
Radu Gyr (n. 2 martie 1905 la Câmpulung Muscel - d. 29 aprilie 1975, București, pseudonimul literar al lui Radu Demetrescu) a fost un poet, dramaturg, eseist și gazetar român. O bună perioadă a fost asistent universitar la catedra de estetică a Facultății de Litere și Filosofie din București a profesorului Mihail Dragomirescu.
Radu Gyr este un glas al lui Dumnezeu, un fel de înger coborât să ne arate cum trebuie să îndurăm suferinţa. Şi el, şi Valeriu Gafencu,Mircea Vulcănescu, şi alţi autori care au trăit iadul, şi l-au depăşit prin lumină, sunt cei care şi-au câştigat un loc de drept acolo Sus. Nu vom putea niciodată să îi preţuim îndeajuns.
RăspundețiȘtergere