Portret de adolescenta de Nichita Stanescu

Erai atat de copilaroasa, incat
aproape ti-era teama sa privesti
copacii si stelele, in ochi.

Dar nici de plecat nu plecai
de langa trunchiul copacului,
de sub stelele serii.

Si daca ma gandesc mai bine,
in aerul din jurul tau
nu se petrecea nimic.

Oare tu te uitai prin el,
ca printr-un ochean?
... Stelele serii, calatorind prin aerul proaspat
iti spuneau ceva aparte? Si numai tie?

Nu pot sa stiu nimic.
Eu te priveam ore-n sir,
pana cand privirile mele
dadeau frunze albastre,
pana cand vantul mi le smulgea,
ori cadeau ele singure, ingalbenite, la pamant.

Si-atunci abia, poate ca venea toamna...
Dar daca ma gandesc mai bine,
nici de aceasta nu eram prea sigur.

Nichita Stanescu - O viziune a sentimentelor


Deoarece se apropie ziua de nastere a poetului care reprezinta o veritabila renastere a poeziei romanesti de geniu, o a doua mare sarbatoare a poeziei in limba romana, ne vom face aripi din versurile poetului si vom strabate  Iubirea ce ne este  aer  inspre Absolut...

Nichita Stanescu - Portret de adolescenta

Asculta mai multe audio acustica