Asemanari

Tot ce imi da Dumnezeu imi apartine.

Chiar daca eu nu iau in posesie ceea ce imi daruieste Dumnezeu, asta nu inseamna ca nu imi apartine si ca acel ceva nu este al meu si nu este in mine si eu in el.

Dumnezeu ne daruieste lucruri vii, gradini cu flori ne daruieste.

Dar asemenea Lui trebuie sa respectam liberul arbitru florilor din gradinile noastre.

Asa cum Dumnezeu ne arata ca ne unim cu El prin Iubire si inlocuind voia noastra cu voia Lui asa si noi trebuie sa ne unim cu florile din gradina noastra, prin iubire si asteptand ca acestea sa faca voia lui dumnezeu cu care suntem una.

Eu stiu ce culoare are fiecare floare din gradina mea, si stiu desprea ea mai multe decat stie ea insasi despre sine.

Intr-adevar eu nu vreau sa intru in posesia florii, sa ma unesc cu ea, decat numai daca aceasta ma iubeste foarte mult si doreste sa ma asculte, intelegand ce mare binecuvantare este pentru ea aceasta ascultare.

Dar eu voi fi si voi ramane mereu in floare asa cum seva in bobul de strugure.

Sunt chiar in inima ei, ii curg prin vene.

Totul mai poate fi comparat cu o Imparatie al carui centru este desigur palatul Domnului, palatul ingerului, palatul regelui, orice autoritate locala nu este decat expresia supremei autoritati…

De aceea prin mine acum Dumnezeu atrage inca o data atentie ca Lui ii plac lumile care se desfasoara dupa calapodul Imparatiei Lui, adica in care exista o autoritate ce trebuie respectata… Si nicidecum acelea in care fiecare face ce vrea si dupa cum vrea…

Vom observa in aceasta Imparatie cum fiintele sunt distribuite in jurul palatului la diferite distante.

Cei care iubesc pe rege sunt in apropierea lui slujindu-l in toate cu credinta, facand adica voia lui.

La extrema opusa avem oameni care nici nu stiu poate numele regelui , habar nu au in ce regat traiesc si care sunt stapanii acelui regat.

Isi duc viata intr-un fel de somn desfasurand diferite activitati.

Revenind, la celelalt capat sunt slujitorii care primesc din partea regelui diferite ranguri dupa activitatile si misiunile indeplinite.

Unii primesc chiar o parte de regat, devin cum s-ar spune si ei domni in cadrul acelui regat.

Regele isi imparte cu ei autoritatea.

Sau, daca vorbim de mantuire… devin co mantuitori.

In acest cadru lucrurile pot sa cunoasca intorsaturi neasteptate.

Regele se plimba adesea prin regatul sau si poate sa gaseasca la granita acestuia supusi foarte placuti pe care sa ii ia la palat si sa le daruiasca diferite slujbe.

In cazul in care regelui ii este permis sa aiba mai multe sotii, desi intr-un numar relativ limitat pentru ca altfel nu se va mai putea ocupa personal de toate, desi la Dumnezeu totul e posibil si asa cum a trimis un Duh sa inlocuiasca pe Iisus poate se faca acelasi lucru in orice alta conjunctura.

Totusi daca regele va gasi mirese speciale in regatul sau, le va lua la palat si le va da de sotii celor mai importanti dregatori ai sai care inca nu au o sotie…

Vedeti toti acestia raman ai regelui si regele are autoritate deplina asupra lor, desi respectand voia lui Dumnezeu ii lasa pe toti liberi pentru ca stie ca cei mai pretiosi slujitori sunt aceia care cauta sa devina slujitori si depun mare effort pentru a obtine o slujba la curtea regelui…

Toate vin din mana regelui si el decide asupra tuturor fie direct fie prin autoritatea pe care a instalat-o in marele sau regat.

In regatul sau domnii si regii se consulta adesea atat intre ei si mai ales cu Dumnezeu.

Au telefoane fara fir…

De aceea si regatul nostru trebuie sa fie asemenea regatului etern, sa aiba aceleasi legi de baza, aceeasi structura, aceeasi ierarhie. 

Toti locuitorii regatului sunt egali in fata regelui iar diferenta vine din slujirea si faptele lor in face acestuia.

Un mare nobil care poate ca ocupa functia de mare ministru in regat se va intalni cu regele constant, va sta la masa cu el si va avea discutii private asupra lucruri ce privesc buna functionare a regatului.

Dar si ultimul cersetor poate sa aiba parte de gratia regelui…

Lumea aceasta este intr-un mare pericol deoarece se departeaza tot mai mult de modelul Imparatiei eterne.

Fiecare face ce vrea  si toti sunt hotarati sa desfiinteze orice autoritate pentru a-si instaura propria autoritate…

Lumea trebuie sa invete ca Dumnezeu doreste ca ea sa aiba lider si lideri, sa aiba conducatori. 

Si Domnul spune ca aceia care vor sabota planurile Lui vor fi si ei sabotati in planurile lor. 

Pentru ca sunt unii care se dadeau pana mai ieri slujitori credinciosi dar cand regele i-a chemat si le-a spus ce planuri are pentru ei, in loc sa cada la pamant si sa multumeasca pentru o asemenea gratie, ca au fost chemati la palat si au primit din mana regelui misiune concreta, s-au gandit si s-au razgandit cum sa faca sa nu renunte la planurile lor sperand ca regele va uita ce le-a cerut... 

Dar pentru ca regele , nu-i asa, culege si de unde nu a semanat, cu atat mai mult de acolo unde a semanat si ii va arunca pe acestia afara din Imparatia Lui deoarece s-au dovedit in fata Lui a fi niste comercianti neinspirati care doreau sa isi cumpere locul in regat cu propriile lor dorinte... 

Asa si fiecare floare va da socoteala de tot ce a facut atunci cand va veni vremea ei.

Si se va vedea ca cele mai mari pacate nu sunt acelea care considera oamenii ci sunt situatii de care ei nici nu isi mai amintesc, dar cand, constient sau nu, au dat peste mana lui Dumnezeu... 

L-au infruntat, au aruncat si au rupt planurile Lui prefacandu-se ca nu stiu si nu au auzit ceea ce El le-a cerut...

Si sunt si astazi foarte multi astfel de farisei care spun toata ziua Doamne Doamne, dar cand El le arata ce doreste de la ei, se fac ca nu aud si invoca "sfanta traditie" " cresteti si va inmulti" si alte sabloane religioase... 

Oare Dumnezeu nu e drept si judeca cumva inainte de a trimite nenumarate avertismente ca voia Luie ste incalcata?

Doamne , toate ti le-am incredintat tie si m-am rugat sa se faca voia ta pentru toti! 

Stiu ca tu esti aspru cu cei care nu asculta si pretind ca dimpotriva ar fi foarte ascultatori de aceea voi invata de la tine judecata cea dreapta, dupa cum Tu doresti! 

18.    Adevărat grăiesc vouă: Oricâte veţi lega pe pământ, vor fi legate şi în cer, şi oricâte veţi dezlega pe pământ, vor fi dezlegate şi în cer.