Diferenta dintre cruci si cruciulite...

Sfarsitul lumii vine pentru ca lumea a trait fara Dumnezeu. Este sfarsitul acestei lumi fara dumnezeu si inceputul celei impreuna cu Dumnezeu.

La fel si la nivel mai restrans sau individual, orice lume, orice viata care nu incepe cu Dumnezeu este sortita disparitiei , sfarsitului.

Sunt multi care isi spun, viata noastra incepe, dar nu pasesc spre viata ci spre moarte.

Sunt multi care cred ca si l-au asigurat pe Dumnezeu pentru un Doamne Doamne, sau diferite ascultari.

Dar Dumnezeu nu poate fi asigurat decat facand voia Lui.

Orice am face altceva, daca nu facem voia Lui nu putem sa ni-l asiguram…

De aceea se mantuiesc putini daca ne raprotam la numarul intreg al populatiei.

Dar adevarata numaratoare a mantuitilor nu se face din intreg numarul populatiei, ci din cei chemati, din cei din biserici.

Din acestia Dumnezeu allege.

Mantuirea e un fenomen capital.

E pasul dinspre moarte spre viata vesnica.

Sigur toti avem atatea vieti in spate, ce mai inseamna una sau doua pentru oricine?

Problema este ca oricine recunoaste voia lui dumnezeu, dar din diferite motive o refuza, o ocoleste, nu o accepta, este asemenea unui fruct care a fost cules dar nu este sufficient de copt.

Cel care l-a cules nu are ce face cu el, fie trebuie sa il mai lase la soare pe prispa casei sa se mai rumeneasca, adica I se mai da timp in aceasta viata, fie trebuie aruncat, pe jos, sau in foc, in valtoarea reintruparilor…

Cei din biserici sunt asemenea celor care asteapta extraterestrii sa fie dusi pe alte planete.

Si cei care asteapta extraterestrii tot o rapire asteapta…

Mantuirea este strans legata de vointa lui Dumnezeu.

Si testul accesta in care treci de la propria vointa la vointa lui Dumnezeu trebuie sa il treci aici.

Daca acum nu poti sa te desprinzi de tine, cu siguranta ca nici mai tarziu nu vei putea.

De aceea abandonul e atat de important.

Dumnezeu te ia in cer ca sa se manifeste prin tine si nu invers.

Este ca un examen.

De aceea toti credinciosii trebuiesc anuntati ca aici se duce lupta pentru mantuire, intre abandonarea propriei vointe si acceptarea vointei lui dumnezeu.

Acest lucru tine nu atat de exterior cat de interior.

Daca iti imaginezi ca in preajma lui Iisus vei reusi,sau ai fi reusit, s-ar putea sa te inseli.

Iuda nu a reusit, tanarul bogat nu a reusit…

Noi ne-am obisnuit cu aceste evanghelii si nu ne mai trezesc uimirea…

Dar imagineza-ti sa vina cineva si sa iti ceara sa vinzi tot si sa il urmezi, eventual cu un cort si un sac de dormit…

Observati aici se face diferenta dintre unul care se mantuieste si unul care nu se mantuieste…

Petru nu numai ca a renuntat la tot, dar le-a spus celorlalti, Veniti degraba , ca nu se stie daca il vom mai gasi…

Pe Iisus adica…

Petru nu isi facea probleme in legatura cu cele lasate in urma, familie, copii, casa, avere nu avea…

Petru era foarte nelinistit ca nu cumva sa nu il mai gaseasca pe Iisus…

Dar crestinii de astazi, nu numai ca nu isi pun problema vreunui sacrificiu, a vreunei ascultari, dar, dupa cum am aratat, ei vor sa suprapuna propria lor vointa peste a lui Dumnezeu.

Isi iau din biblie, acel Cresteti si va inmultiti, si inca vreo doua versete , le lipesc peste Dumnezeu si pretind ca ar trai si actiona in numele Lui…

Pe Dumnezeu nu il deranjeaza fariseismul si ratacirea nimanui, dar se asigura ca toti au fost avertizati la timpul potrivit.

Cei care isi urasc aproapele au fost avertizati.

Cei care au abandonat voia lui Dumnezeu au fost avertizati.

Dumnezeu este bun dar nu exista alta solutie decat a pasii pe urmele Lui…

Cum si Iisus a spus, Ce tot imi spuneti Doamne Doamne dar nu faceti ce va spun?

Iisus ne arata foarte limpede cat de importanta este ascultarea.

Dumnezeu nu vrea sa te oblige sa il urmezi, vrea doar sa se asigure ca intelegi ca numai pasind pe urmele Lui poti sa te salvezi, sa te mantuiesti.

De aceea adevaratele exercitii sunt acestea de a ne supune vointei lui Dumnezeu, de a asculta, de a descoperi ce mare comoara este vointa lui Dumnezeu.

Unde nu se analizeaza si nu se tine seama de vointa lui Dumnezeu, priviti cu atentie, s-ar putea ca acolo sa descoperiti o pseudo spiritualitate. 

Indiferent ca e vorba de o scoala spirituala, de o biserica, de un grup de persoane sau de un individ, unde vointa lui Dumnezeu nu e studiata decat superficial, acolo unde singurul semn al vointei lui Dumnezeu este acel cresteti si va inmultiti si eventual alte mici ascultari legate de aceasta, cu siguranta ca Dumnezeu nu poate sa vina si sa isi faca salas...

Dimpotriva, uneori trebuie sa plece...

Asa ca nu va lasati pacaliti de aparenta unor ascultari exterioare...

Si la fel nu va lasati inselati de aparenta unor neascultari exterioare, cum ar fi sa spunem ca o femeie si-a pirdut virginitatea prea devreme sau a pacatuit intr-un fel sau altul.

Ceea ce conteaza este disponiblitatea de abandon a sufletului.

Uneori Dumnezeu te incearca punandu-ti intr-o parte o gramada de aur si in alta niste haine rupte...

Multi pacatosi cand recunosc pe Dumnezeu se abanoneaza Lui asemenea acelei femei care ii spala picioarele cu lacrimi, si dimpotriva, altii, care in aparenta respectau legea, il tradeaza pe Dumnezeu asemena lui iuda, spunand, Doamne dar am vrut sa te ajutam, sa iti facem un bine...

Eu va spun ca adevaratul criteriu este acela de a asculta de cel pe care Dumnezeu il trimite la noi.

Manturiea se obtine prin teste capitale!

Da, acum nu mai exista arene, gropi cu lei, dar aceste teste exista sub alte forme.

Nu mai exista biciuiri exterioare dar pot exista bicuiri interioare la fel de puternice. 

Eu insumi am trecut prin astfel de inecrcari dramatice, care ar putea sa intre intr-un film initiatic.

Imagineaza-ti un om mai mult mort decat viu, care dupa ce a traversat desertul si ajunge in preajma unei oaze, sa ii fie interzis sa intre in acea oaza... Si sa trebuiasca sa se intoarca inapoi in desert...

Sigur nu le stiu nici eu pe toate. Nu sunt atotputernic, dar, prin gratia lui Dumnezeu, stiu exact cand cineva asculta sau nu de Dumnezeu. Stiu daca este intr-o asculatre exterioara sau interioara, stiu daca este pe cale sa iasa din vointa lui Dumnezeu sau dimpotriva sa intre.

Pentru ca sunt drepti care ies din vointa lui Dumnezeu si pacatosi care intra in ea...

Sunt drepti, aceia care in parabole erau "primii", care in marile intersectii ale vietii aleg gresit si se trezesc ultmii.

Toti cei care aleg o viata linistita si lipsita de greutati, toti cei care in marile intersectii aleg ceea ce este mai usor pentru ei cu siguranta ca nu aleg bine,deoarece mantuirea nu se obtine traind caldut, intr-o pseudo ascultare de Dumnezeu.

Mantuirea se obtine nu numai pe un drum cu obstacole mari.

MANTUIREA SE OBTINE PE DRUMUL CU CELE MAI MARI OBSTACOLE! 

Nu fugiti de probleme si greutati, nu fugiti de suferinte, nu fugiti de cruci.

Fiti atenti , astazi toti poarta numai ... cruciulite...

Ai vazut pe cineva cu vreo cruce mare in spate?

Nu, crucile cele mari au devenit cruciulite. Le purtam ca ornamente, le purtam ca bijuterii... 

Eu va spun ca la sfarsit ingerul va trage linie si va vedea ca nu ati acumulat suficiente merite si deoarece nu ati pasit pe urmele Lui, ci v-ati creat singuri o cale imaginandu-va ca pasiti pe urmele Lui, nu veti putea fi salvati.

Eu va spun ca sfintenia oricui se transforma in cenusa daca acela nu mai face voia lui Dumnezeu.

Orice inger care ar inceta sa mai faca voia lui Dumnezeu ar cadea din cer.

De aceea intrebati-va mereu unde mergeti si ce din ceea ce faceti este voia lui Dumnezeu.

Pentru ca El a venit si va incearca...

Si daca mereu alegeti ceea ce este usor, confortul, placerea , bogatia, linistea, incercati sa vedeti ca in toate astea Dumnezeu nu poate sa va daruiasca nimic, deoarece El sta pe caile cele grele unde are posibilitatea sa ne ajute....

Daca pasim numai pe petale , Dumnezeu nu e necesar sa intervina, dimpotriva se va departa deoarece nu avem nevoie de El...

Dar daca pe jos sunt cioburi si coji de nuca, va fi mereu langa noi sa ne sprijine... 

Nu traiti caldut deoarece veti fi scuipati din gura Lui...

Iar crestinii de astazi, spune Domnul, au intrecut chiar si lumea in dorintele si cautarile lor... 

15. Ştiu faptele tale; că nu eşti nici rece, nici fierbinte. O, de ai fi rece sau fierbinte!
16. Astfel, fiindcă eşti căldicel - nici fierbinte, nici rece - am să te vărs din gura Mea.
17. Fiindcă tu zici: Sunt bogat şi m-am îmbogăţit şi de nimic nu am nevoie! Şi nu ştii că tu eşti cel ticălos şi vrednic de plâns, şi sărac şi orb şi gol!
18. Te sfătuiesc să cumperi de la Mine aur lămurit în foc, ca să te îmbogăţeşti, şi veşminte albe ca să te îmbraci şi să nu se dea pe faţă ruşinea goliciunii tale, şi alifie de ochi ca să-ţi ungi ochii şi să vezi.
19. Eu pe câţi îi iubesc îi mustru şi îi pedepsesc; sârguieşte dar şi te pocăieşte.
20. Iată, stau la uşă şi bat; de va auzi cineva glasul Meu şi va deschide uşa, voi intra la el şi voi cina cu el şi el cu Mine. Ap 3