Fructe

Ai cui martori suntem deci?

Vezi bine fiecare reprezinta pe cineva, fiecare isi este martor siesi sau unei biserici, martor unei carti.

De aceea se si spune sa fim smeriti…

In mod normal ar trebui sa nu fim deloc.

Dar pana ajungem sa ne dam noi seama de aceasta absenta a noastra…

E bine ca ceea ce credem ca suntem sa pastram in umilinta si smerenie…

Ideea de roboti vine dintr-o realitate.

Ceea ce suntem este un mecanism, este un fel de robot foarte performant, creat de Dumnezeu…

Chiar si perceptia propriul nostru sine individual , numit ahamkara de indieni, este tot un mecanism, o holograma.

Adevaratul nostru Sine este una cu Cel care este…

O prelungire a Lui…

De aceea se si spune… Dumnezei sunteti…

Se mai spune sa nu judeci tocmai pentru ca vezi prea putine si nu esti unit cu Dumnezeu, si necunoscand totul este mai bine sa nu judeci.

Tu vezi doar o latura…

Ti se pare ca stii, ca vezi, ca ai cunoaste…

Pana nu vezi lucrurile in ansamblul lor, nu poti sa stii sigur ce e rau si ce e bine, nu pot sa stii daca ceva ce pare rau sau pacat nu ascunde ceva bun asa cum orice negru ascunde o pata de alb si orice alb o pata de negru.

Esti un  mecanism care merge inainte si care doreste sa se puna sub protectia lui Dumnezeu.

Daca te unesti cu Dumnezeu, nu vei mai fi un mecanism, un robot, vei deveni viu, spirit.

Pana la urma Viata nu poate fi decat o simulare a vietii…

Dar daca Spiritul este mumltumit si binecuvanteaza , nu conteaza ce si cum mai este, totul fiind ceea ce poate sa fie…

Viata pe pamant este o posibilitate noua de a regasi Spiritul, de a descoperi o vizune noua despre El(cu conditia ca Lui sa ii placa si sa o binecuvanteze...) … 

Viata pe pamant este o resetare, un nou inceput.

Totusi cand Iubirea apare si lacrimile apar, ce mai conteaza ce este viata , tehnic vorbind…

De aceea Iubirea si compasiunea, de aceea aceasta cale, este atat de mult apreciata…

Fiintele vor sa vada si sa creada ca lucrurile sunt asa si Dumnezeu ingaduie si binecuvanteaza aceasta cale…

Iar Spiritul este pasibil de orice interpretare…
Iar cea mai bune interperetare este tot cea care vine de la El...

Dar daca Dumnezeu vrea si poate sa fie Parinte cine nu ar vrea sa fie copil?

Cine nu ar vrea sa isi retraiasca copilaria la nesfarsit daca a avut una fericita?

Nu trebuie neaparat sa stim Adevarul, si tocmai pentru ca nu-l stim, cei care il stiu ne-au indemnat sa fim umili, sa nu judecam ci sa iubim…

Ce il intereseaza pe copil ce este viata?

El nu are timp sa cerceteze ce este viata tocmai pentru ca este ocupat cu trairea ei…

Copilul este ocupat sa se joace, sa se bucure, sa iubeasca…

De aceea retinem si faptul ca suntem indemnati sa fim copii.

Sa fim deci umili, sa nu judecam, sa fim asemenea unor copii.

Copiii nu judeca.

Cand Adam si Eva erau in paradis erau asemenea unor copii.

Dumnezeu ne reveleaza acum mai mult tocmai pentru ca acum orizonturile noastre au mai crescut si putem sa intelegem mai multe. 

Asa cum este pe pamant asa este si in cer.

Fiecare are ceva de facut, fiecare are diferite rosturi si specializari, fiecare preda diferite materii.

Cei care se aseamana se aduna.

Chiar daca multi in aparenta sunt diferiti este posibil ca ei sa fie asemanatori in esenta.

Frumoasa si Bestia sa zicem... 

Par foarte diferiti dar se completeaza, isi daruiesc unul altuia ceea ce au nevoie, isi umplu golurile si sunt fericiti.

Pe cand altii mult mai asemanantori pot sa nu experimenteze aceasta completare, aceasta intregire...

Echilibrul dintre a fi fruct si a deveni tu insuti devorator de fructe... 

Ce fructe oare iti vor place tie?

Sa nu fim singuri, sa ne unim cu cei din cer, cu ingerii, cu marile puteri divine care ne vor purta spre Dumnezeu...  Si in acelasi timp Dumnezeu ne intampina prin acestia...

Sa devenim folositori, fructe dar si consumatori de fructe.

Noi suntem pentru Dumnezeu fructe, tocmai pentru ca suntem umili si nu judecam si suntem copii si incepem in sfarsit sa vedem totul in lumina Lui... 

De unde si poetul spunea : "Capsuna ea mi-a fost pe cerul gurii mele cel uscat..."  :)