Ne grabim sa trecem la capitolul trei, la cartea a treia cu comentariul nostru, carte unde Domnul ne invata cum sa actionam…
Ce ii spune Krishna lui Arjuna?
Ii spune asa, Dragul meu, eu sunt mai filozof decat tine, nu am nevoie de filozofia ta, eu sunt Dumnezeu, daca vrei sa asculti filozofia si intelepciunea mea, asculta-ma.
Si il trece prin toata stiinta spirituala cunoscuta si revelata deja a timpului.
ASA CUM Iisus cita din Isaia si din profeti la fel Krishna ii vorbeste despre Vede, despre Samkhia si despre celelalte mari scoli filozofii spirituale si revelatii divine.
Krishna ii spune practic, Asculta Arjuna, ce ai putea sa ma inveti tu pe mine?
Mai degraba da-mi voie sa ma manifest prin fiinta ta. Lasa-ma pe mine sa actionez prin tine si sa fac voia Mea.
Daruieste-mi mie fiinta ta , eu am sa o primesc si am sa iti daruiesc exemplificari in toate privintele, am sa te invat.
Tot Krishna ii mai spune faptul ca nici o lectie, nici o invatatura nici o dogma nu are valoare in sine ci rostul ei este sa fie treapta, sprijin, ajutor oamenilor spre a se uni cu Dumnezeu.
Scopul nu este dogma, invatatura, revelatia ci scopul este dumnezeu.
Suntem la inceputul cartii a treia dar Arjuna tot nu este lamurit.
In capitolul anterior se face elogiul cunoasterii iar Arjuna inca se mai plange Domnului:
Arjuna a spus:
1. Daca, o Janardana, socotesti cunoasterea mai buna decat fapta (karman), atunci de ce ma silesti la aceasta fapta ingrozitoare, o Kesava?
2. Cu vorbe amestecate imi tulburi mintea; spune-mi doar una singura, prin care hotarandu-ma, as alege ce e mai bine.
Observam ca Arjuna este destul de indraznet in fata lui Dumnezeu. Aceiasi atitudine o vedem si in cazul lui Iisus care a fost acuzat de o mie de lucruri, inclusive ca ii sminteste pe ceilalti.
Si Iisus le-a spus, daca sunteti atat de prosti sa va smintiti prin mine, atunci vai de voi…
Revelatiile curg apoi prin intermediul marelui Invatator.
Bhagavat a spus:
3. Dupa cum ti-am spus si inainte, o tu cel fara de pata, in aceasta lume exista doua cai: cea a scolii Samkhya cu yoga cunoasterii si cea scolii Yoga cu yoga faptei.
Acest verset este foarte consistent si ne revelaza multe lucruri.
Ne arata inca o data ca Arjuna nu era un discipol oarecare…
Ca si Iosif ales de Domnul sa aiba grija de Maria si de copilul Iisus , Arjuna este un drept intre cei drepti. Krishna il numeste “cel fara de pata”.
Se confirma inca o data cele doua mari scoli filozofice ale timpului Samkhya si Yoga.
Daca in capitolul doi ii reveleaza lui Arjuna o Yoga a discriminarii, adica a cunoasterii si a atitudinii corecte ce vine din aceasta, capitol la care ne vom intoarce candva sa il analizam pana la sfarsit, iata ca acum urmeaza o lectie ce completeaza cele spuse.
Cunoasterea este buna dar trebuie sa invatam sa actionam …
4. Nu prin abtinerea de la fapte ajunge omul la nefatuire(naishkarmya) si nici prin renuntarea la lume nu se capata desavarsirea spirituala (siddhi).
Domnul Krishna manifesta in mod desavarsit doua mari energii primordiale, macrocosmice, le intrupeaza realmente. Mai mult de doua, dar acestea doua in mod deosebit.
Fiecare astfel de mare energie primordiala reprezinta o atitudine in sine in fata Adevarului, reprezinta un punct de vedere despre Adevar, un vehicul pentru Dumnezeu si o divinitate desavarsita, divinitate ce este si o haina spirituala perfecta pentru toti cei care se apropie de ea.
Marele Krishna intrupeaza in chip cu totul desavarsit pe prima si pe ultima din cele 10 mari puteri cosmice.
De aceea noi insine in mometul in acre vom avansa in studiul acestor energii primordiale ale lui Dumnezeu, in studiul acestor mari sefiroti divini, ne vom baza pe ajutorul marelui nostru prieten care le si intrupeaza in mod desavarsit.
5. Nimeni, niciodata, nu sta macar o clipa fara sa savarseasca fapte, caci savarseste fapte fara sa vrea, prin Tendintele (guna) nascute din natura.
Ce ne spune Domnul aici?
Nu spune ca Omul este un vehicul al carui scop nu este nici sa se retraga mai stiu eu pe unde, nici sa renunte la lumea in care Dumnezeu la trimis, deoarece nu este in firea lucrurilor acest lucru, ci dimpotriva sa invete sa actioneze in mod divin la unison cu vointa lui Dumnezeu.
6. Cel care stapanindu-si organele de actiune sta [nemiscat,dar] isi readuce in minte obiectele simturilor cu fiinta tulburata, aceluia I se spune prefacut.
7. Cel care stapanindu-si simturile cu mintea, o Arjuna, trece la yoga faptei (karmayoga) prin organele de actiune, desprins, acesta se deosebeste [de ceilalti].
8. Savarseste faptele prescrise! Fapta este mai buna decat nefaptuirea; n-ai reusi sa-ti pastrezi nici trupul lipsindu-te de fapta.
Desigur ca aici Domnul Krishna nu indeamna atat la actiune de orice fel ci la a indeplini vointa lui Dumnezeu. Faptele prescrise reprezinta vointa lui Dumnezeu.
Practic Dumnezeu vine la Arjuna si ii spune, Vreau sa faci asta si asta…
Arjuna nu zice nu, dar doreste explicatii, lui i se parea ca ar trebui sa faca exact pe dos.
Asa sunt si multi credinciosi de astazi.
Dumnezeu doreste una si lor li se pare ca trebuie sa faca exact pe dos…
Dumnezeu doreste ca ei sa se infrateasca astazi cu fratii lor din intreaga lume dar ei se pun contra…
Nu conteaza atat ce anume facem, daca postim sau daca mancam ci daca acel lucru este binecuvantat de Dumnezeu.
De asemenea nu conteaza nici binele sau raul pe care il obtinem alegand o directia sau alta ci daca acel bine sau rau vine urmandul pe Dumnezeu sau mergand pe caile noastre…
De aceea va indemn, nu cautati propriul bine, cautati vointa lui Dumnezeu.
Eu insumi m-am vazut nevoit sa merg prin pustiu multa vreme si sa nu obtin propriul bine atat vreme cat dumnezeu a vrut sa ma tina departe de ceea ce eu consideram propriul bine.
Toate aceste versete sunt mari revelatii, cu totul memorabile.
Ce spune marele Domn?
Ce spune Dumnezeu Insusi prin Krishna?
Aascultati ce spune Dumnezeu prin Krishna:
9. In afara celor savarsite pentru sacrificiu, restul faptelor inlantuiesc lumea; in acest scop, indeplinesti fapta , o fiu al lui Kunti, eliberat de legaturi [fata de ea].
Acest verset noua contine o mare revelatie, un mare adevar primordial, adevar ce este rotunjit si primeste dimensiunea macrocosmica in versetele 10 si 11:
10. In vremea Inceputului, Prajapati(Dumnezeu) creand fiintele o data cu sacrificiile, a spus: Inmultiti-va prin acesta; acesta sa va fie vaca ce va indeplineste dorintele,
11 Prin ei sa-I tineti pe in viata pe zei, [iar] zeii sa va tina in viata pe voi; sustinandu-va unii pe altii, veti dobandi binele suprem.
Aceasta este mai mult decat si-ar fi putut dori orice muritor.
Aceasta revelatie este atat de mare incat ne pune in legatura directa cu Dumnezeu.
Aceasta revelatie este atat de eterna, de primordiala si de macrocosmica, exprima un adevar atat de mare incat nu exista cuvinte pentru a multtumi pentru aceasta mare taina si initiere…
Ce este invatat Adam si primii sai copii, de catre Dumnezeu… ?
Sunt invatati sa faca exact acest lucru, sa sacrifice, sa aduca ofrande lui Dumnezeu….
Aceste trei mari versete sunt o revelatie grozava, care trezeste mortii la viata, care da sens vietii.
Nu trebuie sa trecem mai departe, in aceste versete se afla chiar Adevarul.
Ce observam? Ce face Dumnezeu cand vine in lume?
Ce a facut cu Adam, ce a facut prin Krishna , ce a facut prin Iisus?
Ii invata pe oameni… Ii invata sa aduca ofrande… Ii invata sacrificiul…
Aceasta pagina din gita este importanta ca si Viata…
Recunoastem in ea cuvintele Celui etern, invatatura Lui…
De aceea invatati impreuna cu mine ceea ce Dumnezeu ne invata.
Urmatoarele doua versete sunt la fel de coplesitoare si de pline de Adevar sunt sigur ca recunoasteti aceasta retorica si mai tarziu, in Iisus:
12. Zeii, tinuti in viata prin sacrificiu, va vor da bucuriile dorite; cel ce are parte de cele date de acestia, fara sa dea [inschimb ceva], acela este un hot.
13. Cei mai buni, care se hranesc din ramasitele safrifciului, se elibereaza de toate pacatele; au parte de impuritate rituala si sunt pacatosi cei care gatesc numai pentru ei…
Puterea acestor versete, lumina lor , este orbitoare!
Ce face Iisus pe cruce?
Face un sacrificiu, face o ofranda…
In ce ne initiaza Dumnezeu prin toti marii avatari, prin toti marii trimisi din toate timpurile?
In taina sacrificiului si a ofrandei.
Citind aceste randuri nu ne vine sa credem si ne minunam de amploarea revelatiei si de cat de amanuntita este…
Cine nu ar da aur si comori pentru aceste versete?
Si totusi ele stau ascunse in Bhagavad –gita de mai bine de 3000 de ani, hrana pentru cei care cauta Adevarul, pe Dumnezeu.
Aceste versete merita carti intregi si au fost scrise carti intregi numai pentru ele…
Fiecare cuvant este de aur, fiecare propozitie o comoara in sine.
Ce spune Dumnezeu?
Spune ca fiintele au fost create o data cu sacrificiile…
Si inca ce mai spune? Ce mai spune Dumnezeu?
“Inmultiti-va prin acestea; acesta sa va fie vaca ce indeplineste dorintele.”
Ce mare este aceste verset si urmatoarele si cele de dinainte!
De aceea eu aici va invat si invat odata cu voi taina sacrificiului, marele ritual al ofrandei.
Aceasta este Consacrarea.
Vom experimenta impreuna diferite feluri de ofrande.
Vom vedea impreuna cum zeii vin sa primeasca ofrandele pe altarele atat exterioare cat si interioare pe care le vom ridica.
Ce spune Dumnezeu?
Dumnezeu spune: Oamenii si zeii sa se tina in viata unii pe altii. Oamenii sa coopereze cu zeii…
Cine sunt zeii pentru voi?
Zeii sunt intotdeauna fiintele intermediare ce exista intre Dumnezeu si oameni.
Pentru voi zeii sunt Fecioara maria, sfintii si Iisus. Si ingerii.
Acestia intermediaza pentru voi la Dumnezeu.
Desigur in masura in care veti mai cunoaste si alte fiinte intermediare puteti sa le introduceti in panteonul vostru zeiesc.
Aavem aici si definitia pacatului…
Pacatos este acela care traieste numai pentru el…
Acela care nu are nimic de oferit sfintilor, ingerilor, lui Dumnezeu, este un pacatos.
Iisus foarte bine arata asta atunci cand spune despre pierderea sufletului pentru cel care vrea sa si-l castige si despre castigarea sufletului pentru cel care il pierde pentru Iisus…
Urmatoarele versete continua cu revelatii la fel de coplesitoare.
Suntem initiati in taina sacrificiului.
Krishna ne arata ca sacrificiul izvoaraste direct din Brahman, din Dumnezeu.
Sacrificiul este o energie primordiala, nu intamplator in panteonul celor zece mari forte cosmice exista o astfel de energie primordiala a sacrificiului, chiar doua, pe care Iisus le intrupeaza deplin.
Iisus este Domnul sacrificiului.
In cina cea de taina, sacrificiul, ofranda exterioara, Puja, se intalneste cu ofranda interioara, cu ofranda propriului trup, a propriei vieti…
Aceasta revelatie este atat de mare incat ea este insotita de puterea cuvantului lui Dumnezeu, este insotita si de mania Lui.
Ce spune Domnul in versetul 16 ?
16. Asa a fost pusa in miscare roata; cel care nu o face sa se invarteasca [mai departe], acela traieste zadarnic, nemernic dedat simturilor.
Roata este Viata vazuta ca miscare perpetua.
Dumnezeu vede si intelege Viata ca pe o ofranda, ca pe un sacrificiu.
De aceea prin Iisus se urca pe cruce si ne arata, iata, viata este Sacrificiul Meu… pentru voi…
Ce Dumnezeu glorios, ce Parinte desavarsit!
Ce spune Tatal nostru?
Numai in sacrificiu , numai prin sacrirficiu pot sa cobor la voi...
Iisus I-a daruit ofranda propria fiinta tatalui si tatal s-a folosit de ea…
Ce spune tatal?
Daca nu sacrificati sunteti singuri, rupti de Mine…
Daca nu sacrificati sunteti asemenea unor hoti…
Daca nu sacrificati sunteti asemenea unor nemernici dedati simturilor…
Umeaza marea lectie, cum sa actionam fara ca faptele noastre sa ne lege?
Prin sacrificiu…
Ofera ca ofranda faptele tale lui Dumnezeu,
Intretine sacrificiul etern, nu rtai pentru tine, fii ofranda vie, fii altar viu…
19. Savarseste deci fapta ce trebuie facuta, mereu desprins [de ea], caci omul care faptuieste desprins ajunge la culme.
Cat de frumos, ce cuvinte glorioase!
Recunoasteti aici pe gloriosul Parinte care da sfaturi si mari lectii celor care il iubesc! Care ne leaga de El prin minunata taina a sacrificiului, a ofrandei!
20. Caci prin fapte au obtinut Janaka si ceilalti desavarsirea; tu trebuie sa faptuiesti privind numai la binele oamenilor.
Fiecare cuvant ce iese din gura sfanta a lui Dumnezeu este sfant si datator de lumina, este plin de iubire…
Krishna s-a daruit lui Dumnezeu si Dumnezeu vorbeste prin el.
Daca sunteti un pic atenti veti recunoaste ca acelasi Duh vorbeste si prin Krishna si prin Iisus…
Iata ce spune tatal, ce mare adevar etern piatra de temelie a sfinteniei tuturor sfintilor, iata motivul sfinteniei, iata de ce Dumnezeu ne-a daruit sfinti atat de mari si de ce intotdeauna El ne ofera lectii atat de inalte…
21 Cum se poarta cel din frunte asa se poarta si ceilalti oameni; canoanele pe care si le face el sunt urmate si de lume.
Mai departe Dumnezeu se ofera model pe sine insusi.
Catd e frumos si delicat vorbeste :
22. Pentru mine, o fiu al lui Prtha, nu [mai] exista nimic de infaptuit in cele trei lumi, nimic de dobandit care sa trebuiasca a fi dobandit, si totusi ma aflu in actiune.
Dumnezeu este modelul tuturor zeilor, tuturor ingerilor:
23. Daca eu nu m-as afla tot timpul neobosit in actiune, toti oamenii, o fiu al lui Prtha, mi-ar urma calea.
24. Aceste lumi ai pieri daca eu nu [mi]-as indeplini fapta; as fi cel care face haos, as adduce la pieire fiintele.
In ce il initiaza Dumnezeu pe Arjuna? Ce il invata?
Il invata actiunea oferita ca ofranda!
25. Precum cei nestiutori faptuiesc legati de fapte, o Bharata, tot asa cel intelept dorind binele oamenilor [faptuieste] desprins [de ele].
Ce inseamna sa faptuiesti desprins de fapta?
Inseamna sa nu uiti ca ai oferite fructele acelei fapte lui Dumnezeu.
Mi s-a intamplat si mie asa ceva….
Am consacrat, Dumnezeu a actionat prin mine, mi-a luat in primire fiinta, sufletul, inima…
Dar la un moment dat am uitat ca oferisem asta ca ofranda…
M-am atasat de fructele actiunii.
Mi-am dorit fructul pentru mine, am uitat ca fructul apartinea lui Iisus…
Pentru ca Dumnezeu se va manifesta prin voi ca urmare a faptului ca v-ati adus ofranda Lui…
Dar nu trebuie sa uitati ca El e cel care iubeste si actioneaza prin voi si ca fructele sunt ale Lui…
Am sa dau un exemplu foarte concret.
O relatie de iubire.
Mai ales daca ati constientizat ca vine de la Iisus, ca El amplifica focul iubirii voastre, nu uitati ca fructele ii apartin Lui.
Voi I-ati daruit fiinat voastra ca sa se manifeste prin ea, restul e treba Lui.
Fructele ii apartin Lui…
Asadar, atunci cand va oferiti pe voi ofranda vie si il chemati pe Dumnezeu sa va locuiasca nu uitati ca trebuie sa fiti detasati de fructele actiunilor. Nu uitati ca I-ati oferit Lui aceste fructe… Ca sunt ale Lui.
Asadar, daca oferiti o zi lui Dumnezeu sau o actiune, ceea ce se cheama ca o consacrati si il chemati pe Dumnezeu in voi insiva sa actioneze prin voi, ceea ce urmeaza sa se intample aparine Lui...
Am invatat deci cat de uluitor de importanta este aceasta ofranda pe care trebuie sa o aducem zeilor(sfinti, ingeri, puteti divine) si care trebuie sa fie atitudinea potrivita din partea noastra.
.jpg)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu