Pasarile cerului...

Ce observam, asa cum Dumnezeu se inconjoara cu multe universuri, la fel Atman, spiritul nostru este inconjurat de multe trupuri…

In fapt noi insine si atmanul nostru nu reprezentam altceva decat o samanta a lui Dumnezeu si a creatiei, o copie fidela la dimensiuni mult mai mici, o samanta de mustar din care ar putea sa creasca un copac al cerului pe care vor veni sa se odihneasca pasarile cerului.

Evolutia noastra spirituala cunoaste trei mari nivele, trei mari realizari ce trebuiesc obtinute.

Tot ce exista in lumea fizica este o corespondenta a ceva ce exista in lumea spirituala deoarece lumea fizica se naste din cea spirituala.

Primul pas este sa ne unim cu cineva din cer si care a fost pe Pamant.

Nimic mai potrivit la acest capitol decat marii avatari, sfinti sfintilor.

Deoarece acestora Dumnezeu le daruieste o functie si un rang inalt in ierarhia spirituala ce raspunde de micul nostru pamant, ei sunt deja ingeri ai pamantului si in subordinea lor sunt deja mii de sfinti si ingeri. 

Pasul al doilea este sa ne unim cu una din formele primordiale create de Dumnezeu din eternitate.

Spre aceste forme ne conduc chiar avatarii deoarece ei insisi materializeaza astfel de forme ale lui dumnezeu.

Dupa ce realizam fuziunea deplina cu cele doua forme ale lui Dumnezeu suntem pregatiti sa fuzionam cu Dumnezeu.

Chiar daca am fuziona direct cu Dumnezeu, observam ca Dumnezeu ne recomanda sa pastram legatura cu superiorii spirituali si ne recomanda, ne daruieste, una din formele lui primordiale, sau mai multe. 

Iisus insusi face acelasi lucru si ne recomanda trei din fiintele primordiale spre adorare ca si Treime.

Fiul ca Iubire avea datorie sa spele pacatul umanitatii asa dupa cum promisese Tatalui…

Iisus insusi lucreaza si intrupeaza astfel de fiinte primordiale…

Si inca ce ne mai spune?

Eu Iisus lucrez pentru Dumnezeul din Inima, El ne spune, multe fiinte se nasc din diferitele parti ale trupului lui Dumnezeu si fiecare recunoaste pe Dumnezeu dupa partea din care s-a nascut.

Eu, spune Iisus, reprezint Dumnezeii din Anahata…

Iar apoi Iisus ne incurajeaza, si voi sunteti fii ai lui dumnezeu.

Oricine isi reveleaza sinele suprem, Atman, si se uneste cu Dumnezeu supunandu-se vointei Acestuia, devine fiu al lui Dumnezeu.

Pentru ca atunci cand ne supunem vointei lui Dumnezeu, cand suntem gata sa facem voia Lui, abia atunci ii dam posibilitatea Parintelui sa ne creasca ca pe proprii Sai copii, abia atunci ne nastem din El si devenim copiii Lui, fii Lui.

Dumnezeu ne recomanda sa respectam traseul mai sus amintit si sa ne unim cu aceste fiinte din ceruri care devin ingerii nostri. 

Abia dupa ce ne unim perfect cu o astfel de fiinta din ceruri si mai apoi cu una din marile forme macrocosmice ale lui Dumnezeu suntem pregatiti sa intelegem pe Dumnezeu din care toate se nasc…

Trebuie sa fii permanent constient de legaturile tale din cer.

In acest context ce mai observam?

Viata este un Studiu Etern!

Viata este o scoala eterna!

Fiecare este legat de cineva, fiecare asculta de cineva.

Fiinta noastra este un templu in care invitam fiintele cerului sa coboare si sa  locuiasca.

 In acest studiu obtinem realizari spirituale uluitoare cum ar fi sa intelegem ce spune Tatal prin Krishna despre Iisus si ce spune Tatal prin Iisus despre Krishna!

Oricine a coborat pe Pamant are pe cineva in spate, lucreaza pentru cineva, adduce cuiva ofranda si inca ne initiaza si pe noi sa aducem ofrande acelora din cer.

Se ridica biserici treimii, sfintilor, ingerilor.

Crestinismul se dezvolta dupa chipul si asemanarea Hinduismului.

Cu siguranta studiul comparat al celor doua religii, in fapt al lui Iisus si al sfintilor si al Hinduismului merita tot efortul nostru. 

Unde se incadreaza Iisus in hinduism, dar hinduismul in Iisus?

Cand tatal este langa noi toate sunt posibile.

Prin revelatie si calauzire ne vom alege noi insine locul nostru in cer.

Dar asta necesita experienta, pana nu vom fi vizitat cat mai multe locuri din cer, pana nu vom fi vizitat cat mai multe ceruri, de unde vom stii care ni se potriveste cel mai mult?

Pana atunci ne daruim calauzelor noastre si ne straduim sa ne desavarsim asa cum ni s-a recomandat.

Ne-am ales calauzele cele mai mari si mai importante care au pasit vreodata pe pamant…

Cu acestea pornim sa studiem Cerul, sa studiem pe Dumnezeu.

Acesta este adevaratul studiu…

Trebuie noi insine sa parcurgem toate starile intermediare, de copii, de adolescenti de tineri, de maturi spiritual si apoi vom deveni noi insine venerabili ai cerului.

Apoi din ingeri vom deveni noi insine dumnezei…

 Poate ca cei care acum sunt dumnezei vor urca undeva si mai sus si voi le veti lua locul…

In calatoria infinita…

Acum este timpul sa aducem pe pamant o scoala, o universitate spirituala eterna 

Cand aceasta scoala se va manifesta deplin pe pamant, pe intreg pamant, toate celelalte vor da faliment si vor fi inghitite de timp si de pamant.

De aceea am vestit si vestesc sfarsitul bisericilor voastre.

Ele nu pot sa existe decat atata vreme cat pe pamant locuiesc mai mult morti decat vii, mai mult somnambuli decat treziti. 

De aceea se spune ca acei doi martori vor dispera foarte tare pe toti oamenii si mai ales pe cei de prin biserici...

Adevarul uneori este desperant... 

Contemplati efectul lui Mesia asupra Judaismului pentru ca va fi identic si asupra crestinismului...

Tocmai de aceea vine de doua ori, pentru ca prima data nu a putut sa se instaleze si sa ramana.

A asteptat sa treaca Kali Yuga si a mai venit odata...

Pana atunci bagati tare Doamne Iisus miluieste si Ave Maria... 

Eu sunt biserica vie in care aceste rugaciuni produc efecte de 10 ori mai intense decat in orice alta biserica.

Protestul meu este total si el realmente darama toate templele.

Nu inainte de a fi construit altele in loc.

Nu suntem nihilisti, suntem reformatori... :) 

In fapt ele sunt in curs de daramare iar Dumnezeu nu mai doreste restaurarea lor ci constructia altora noi pentru noua lume...

18. Deci zicea: Cu ce este asemenea împărăţia lui Dumnezeu şi cu ce o voi asemăna?
19. Asemenea este grăuntelui de muştar pe care, luându-l, un om l-a aruncat în grădina sa, şi a crescut şi s-a făcut copac, iar păsările cerului s-au sălăşluit în ramurile lui.
Luca 13