Marii Profeti: Isaia

Domnul doreste sa citim impreuna pe marii Sai profeti.

Ne vom minuna impreuna de Cuvantul ce a venit de la Dumnezeu cu 850 de ani inainte de Iisus.

Capitolul este la sfarsit intreg.

Sa fim atenti si sa observam ca Dumnezeu prin Isaia  incepe cu ceva esential, cu ceea ce tine vie legatura dintre Om si Dumnezeu, incepe cu sacrificiile sau jertfele.

Vedeti cum Dumnezeu ne aminteste mereu esentialul? Ce il invata Dumnezeu pe Adam si pe copiii acestuia?

Ii invata sa aduca jertfe, sa faca sacrificii, sa aduca ofrande.

Cu ce incepe Dumnezeu prin Isaia?

Cap1: Proorocia lui Isaia despre adevaratele jertfe.

Sa ascultam cuvantul lui Dumnezeu.

Domnul se adreseaza inca dintru inceput intregii Creatii.

Si Cerului si Pamantului. Si cat de frumos Domnul ne numeste pe noi, feciorii Lui, ce poate fi mai frumos decat Domnul sa se gandeasca la oamenii ca la feciorii Lui...  versetul 2: 

2.    Ascultă, cerule, şi ia aminte, pământule, că Domnul grăieşte: Hrănit-am feciori şi i-am crescut, dar ei s-au răzvrătit împotriva Mea.

Atentie, mare atentie, in versetul 3 Domnul arata foarte clar ca aceia care nu asculta de El, aceia care lupta impotriva Lui sunt inferiori chiar si animalelor. Si iarasi cat de frumos ca Domnul Dumnezeu sa ne numeasca pe noi oamenii Poporul Sau, cat de dulce si frumoasa este aceasta expresie, glorie Domnului pentru atata bunatate si Iubire. 

 3.    Boul îşi cunoaşte stăpânul şi asinul ieslea domnului său, dar Israel nu Mă cunoaşte; poporul Meu nu Mă pricepe.

In versetul 4 Domnul Dumnezeu cu 2800 de ani in urma spune ceva care din nefericre astazi este chiar mai adevarat decat atunci. 

Versetul 5 este o continuare a versetului 4 si arata care este problema in fapt. Problema este capul care isi face singur vatamari si inima care nu mai este plina de iubire… 

Iata cum Dumnezeu in cuvinte atat de putine spune esentialul. 

Versetul 6 arata inca o data daca mai era nevoie ca acela care se departeaza de Dumnezeu se departeaza de sursa Vietii si a Binelui, de sursa Desavarsirii si merge inspre moarte si dezintegrare.

Versetul 7 ne arata ca raul interior se manifesta si in exteriorul nostru. In fapt exteriorul nostru este o proiectie a interiorului nostru. Daca in interior este pacatul si nenorocirea, , dezastrul va fi si in exterior.

Mare atentie pentru ca observam ca aceleasi nenorociri se abat astazi si peste tara noastra si peste intreaga lume de care profetul vorbeste in versetele 8 si 9.

Versetul 10, profetul cheama  pe oameni sa asculte Cuvantul lui Dumnezeu.

Versetele 11,12,13,14,15,16,17,18,19,20 si pana la sfarsitul capitolului avem Cuvantul lui Dumnezeu in direct. 

Cititi si bucurati-va de Cuvantul lui Dumnezeu.

Cata lumina si cata gratie izvorasc din acest Cuvant!

Cititi cu atentie versetele 11-16.

Pentru ca in aceste versete Domnul arata foarte limpede care sunt ofrandele care ii displac si apoi in 17  ne arata care sunt ofrandele si jertfele placute Lui. Iata esenta tuturor ofrandelor placute lui Dumnezeu. Iata ceea ce cere Dumnezeu.  

17.    Învăţaţi să faceţi binele, căutaţi dreptatea, ajutaţi pe cel apăsat, faceţi dreptate orfanului, apăraţi pe văduvă!

Cat de frumos Domnul ii cheama pe oameni apoi : Veniti sa ne judecam!

Dumnezeu este gata sa ii ierte pe oameni, sa le dea sansa unui nou inceput, dar cu ce conditie, cum e posibila aceasta iertare? 

Versetul 19:

19.    De veţi vrea şi de Mă veţi asculta, bunătăţile pământului veţi mânca.

Doua lucruri sunt necesare, bunavointa de a asculta pe Dumnezeu si ascultarea in sine.

Daca nu, Domnul este foarte categoric, vor cadea in Judecata, Domnul ii va lasa sa plateasca pt tot ce au facut. 

Apoi arata ca s-a hotarat sa purifice lumea prin Judecata, dar nu inainte de a sublinia de ce acest lucru se va intampla. Iata cuvintele Domnului de acum 2800 de ani cat de contemporane sunt, aceeasi boala a cuprins si natiunea noastra: 

23.    Mai-marii tăi sunt răzvrătiţi şi părtaşi cu hoţii; toţi iubesc darurile şi umblă după răsplată. Ei nu judecă orfanul, iar pricina văduvei nu ajunge până la ei.

Mare atentie, in versetul 24 Domnul ne arata asa cum si mai tarziu prin Iisus, ca atunci cand cei sarmani sunt asupriti, El este asuprit, ca vrajmasii celor sarmani sunt vrajmasii Lui. Glorie lui Dumnezeu pentru bunatatea si Iubirea Lui, pentru ca tine partea celor multi si sarmani. 

24.    Pentru aceasta zice Domnul, Dumnezeul Savaot, puternicul lui Israel: Răzbuna-Mă-voi împotriva asupritorilor Mei şi Mă voi întărâta cu răzbunare asupra vrăjmaşilor Mei!

Isaia

Capitolul 1

1. Vedenia lui Isaia, fiul lui Amos, pe care a văzut-o despre Iuda şi Ierusalim, în vremea lui Ozia, Iotam, Ahaz şi Iezechia, regii lui Iuda.
2. Ascultă, cerule, şi ia aminte, pământule, că Domnul grăieşte: Hrănit-am feciori şi i-am crescut, dar ei s-au răzvrătit împotriva Mea.
3. Boul îşi cunoaşte stăpânul şi asinul ieslea domnului său, dar Israel nu Mă cunoaşte; poporul Meu nu Mă pricepe.
4. Vai ţie neam păcătos, popor împovărat de nedreptate, soi rău, fii ai pieirii! Ei au părăsit pe Domnul, tăgăduit-au pe Sfântul lui Israel, întorsu-I-au spatele.
5. Pe unde să mai fiţi loviţi voi, cei ce mereu vă răzvrătiţi? Tot capul vă este numai răni şi toată inima slăbănogită.
6. Din creştet până în tălpile picioarelor nu-i nici un loc sănătos; totul este numai plăgi, vânătăi şi răni pline de puroi, necurăţate, nemuiate cu untdelemn şi nelegate.
7. Ţara voastră este pustiită, cetăţile voastre arse cu foc, ţarinile voastre le mănâncă străinii înaintea ochilor voştri, totul este pustiit, ca la nimicirea Sodomei.
8. Sionul ajuns-a ca o colibă într-o vie, ca o covercă într-o bostănărie, ca o cetate împresurată!
9. Dacă Domnul Savaot nu ne-ar fi lăsat o rămăşiţă, am fi ajuns ca Sodoma şi ne-am fi asemănat cu Gomora.
10. Ascultaţi cuvântul Domnului, voi conducători ai Sodomei, luaţi aminte la învăţătura Domnului, voi popor al Gomorei!
11. Ce-mi foloseşte mulţimea jertfelor voastre?, zice Domnul. M-am săturat de arderile de tot cu berbeci şi de grăsimea viţeilor graşi şi nu mai vreau sânge de tauri, de miei şi de ţapi!
12. Când veneaţi să le aduceţi, cine vi le ceruse? Nu mai călcaţi în curtea templului Meu!
13. Nu mai aduceţi daruri zadarnice! Tămâierile Îmi sunt dezgustătoare; lunile noi, zilele de odihnă şi adunările de la sărbători nu le mai pot suferi. Însăşi prăznuirea voastră e nelegiuire!
14. Urăsc lunile noi şi sărbătorile voastre sunt pentru Mine o povară. Ajunge!
15. Când ridicaţi mâinile voastre către Mine, Eu Îmi întorc ochii aiurea, şi când înmulţiţi rugăciunile voastre, nu le ascult. Mâinile voastre sunt pline de sânge; spălaţi-vă, curăţiţi-vă!
16. Nu mai faceţi rău înaintea ochilor Mei. Încetaţi odată!
17. Învăţaţi să faceţi binele, căutaţi dreptatea, ajutaţi pe cel apăsat, faceţi dreptate orfanului, apăraţi pe văduvă!
18. Veniţi să ne judecăm, zice Domnul. De vor fi păcatele voastre cum e cârmâzul, ca zăpada le voi albi, şi de vor fi ca purpura, ca lâna albă le voi face.
19. De veţi vrea şi de Mă veţi asculta, bunătăţile pământului veţi mânca.
20. Iar de nu veţi vrea şi nu Mă veţi asculta, atunci sabia vă va mânca, căci gura Domnului grăieşte.
21. Cum a ajuns ca o desfrânată cetatea cea credincioasă şi plină de dreptate? Dreptatea locuia în ea, iar acum este plină de ucigaşi.
22. Argintul tău s-a prefăcut în zgură şi vinul tău este amestecat cu apă;
23. Mai-marii tăi sunt răzvrătiţi şi părtaşi cu hoţii; toţi iubesc darurile şi umblă după răsplată. Ei nu judecă orfanul, iar pricina văduvei nu ajunge până la ei.
24. Pentru aceasta zice Domnul, Dumnezeul Savaot, puternicul lui Israel: Răzbuna-Mă-voi împotriva asupritorilor Mei şi Mă voi întărâta cu răzbunare asupra vrăjmaşilor Mei!
25. Voi întoarce mâna Mea împotriva ta şi te voi curăţi de toată zgura ta, ca în cuptor.
26. Voi întoarce judecătorii tăi să judece ca la început şi sfetnicii tăi ca odinioară. După aceasta te vei putea numi iarăşi cetate dreaptă, oraş credincios.
27. Sionul va fi răscumpărat prin judecată şi locuitorii săi care se vor întoarce la credinţă, prin dreptate.
28. Domnul va zdrobi pe cei răzvrătiţi, iar cei ce au părăsit pe Domnul vor fi nimiciţi.
29. Ei vor fi ruşinaţi pentru dumbrăvile sfinte pe care le-au îndrăgit şi se vor roşi la faţă din pricina grădinilor pe care le-au ales.
30. Vor fi ca un stejar ale cărui frunze cad şi ca o grădină fără nici un strop de apă.
31. Cel puternic va fi ca puzderiile de câlţi şi faptele lui ca o leasă de mărăcini. Şi aceia şi aceasta vor arde laolaltă şi nimeni nu va putea să-i stingă.