Ce este Ishta Devata

Crestinismul a preluat aproape in totalitate acest concept din Hinduism. Iar daca nu l-a preluat putem spune ca este o tehnica de baza a oricarei religii sau miscari spirituale autentice.

Ishta Devata inseamna zeitatatea protectoare sau acea forma a lui Dumnezeu pe care o adoram cel mai mult si careia ii aducem cele mai multe ofrande. 

In cazul nostru putem spune ca Ishta Devata este Iisus Hristos.

Asa cum Dumnezeu ne daruieste o Mama si un Inger pazitor la fel cand devenim constienti ne alegem o forma a lui Dumnezeu care sa ne caluzeasca inspre El. Sau ne alege ea pe noi. sau pur si simplu Dumnezeu ne atrage in sfera de influenta a unui personaj ceresc. 

De care ne vom simti desigur cel mai atrasi. Un inger, un zeu sau o putere cosmica. 

Eu numesc zeu orice divinitate care nu intra la categoria ingeri. Adica toate celelalte “puteri ceresti fara de trup”…  

Asadar Ishtadevata este membru de baza si chair principal al familiei noastre spirituale.

Familia noastra spirituala, ca orice familie, este comupusa din mai multe persoane principale si altele secundare.

Nu ca ar fi ele secundare in ierahia divina, dar numarul persoanelor, chiar si divine, din familia carora facem parte este desigur limitat. 

Pe de alta parte, o scoala spirituala autentica poate si ar trebui sa deschida porti spre cat mai multe astfel de personaje ceresti. 

Asadar, vom ajunge sa comunicam cu Dumnezeu si direct dar si personificat.

Trebuie sa invatatm sa ne apropiem de diferite personaje ceresti si sa comunicam cu ele, mai mult, sa lucram cu ele sau impreuna cu ele. 

Vreau sa asimilati aceasta lectie.

Vom alege impreuna diferite astfel de persoane si le vom aduce ofrande chiar mai multe zile la rand pentru a putea sa simtim binecuvantarea acestora, pentru a intelege ce mari beneficii putem avea si pentru a indeplini cuvintele scripturii. 

Incet incet vom realiza ca pe pamant nu este decat o singura religie cu diferite ramuri mai mult sau mai putin dezvoltate.

Noi suntem ingaduitori desigur cu toate ramurile…

Dar se vede de la o posta cine prin intermediul Ishta devatelor a reusit sa obtina succesul pe Pamant si cine are religie doar asa din orgoliu si de dragul traditiei… 

In crestinism acest concept s-a dezvoltat aproape idenntic ca in Hinduism.

Fiecare persoana are un nume de sfant, fiecare casa icoane, bisericile au hramuri.

Se aduc ofrande sfintilor si ingerilor.

Ceea ce este foarte bine.

In fapt Ishta Devata ne apropie de propria ei ishta devata care este chiar Dumnezeu. 

In fapt zeii si ingerii sunt supraoameni, stadiul urmator, sunt modelul nostru, de aceea Dumnezeu ne apropie de ei.

Cand spun zei spun divinitati, forme ale lui Dumnezeu care guverneaza asupra diferitelor planuri divine. Un fel de ingeri.

Dupa ce v-ati ales un personaj ceresc, trebuie sa ii aduceti ofrande.

Ii conscarati ziua intreaga, mesele, diferite actiuni.

Ne apropiem, fuzionam si comunicam.

Putem sa cerem si indeplinirea diferitelor dorinte.

Nu e suficient sa punem icoana sfantului pe perete.

Trebuie sa ii aducem ofrande.

Acest lucru se petrece si in biserica. Se dau liturghii sfantului respectiv. 

Iubirea din sufletul tau este adevarata liturghie. 

Dar o vei insoti si de celelalte ofrande.

Zile, actiuni, hrana, ofranda de lumina si tot ce mai crezi tu ca poti sa oferi cu iubire.

Lectura unei carti, o plimbare, si chiar sau mai ales fuziunea cu persoana iubita. 

Desigur ca repetarea numelui sfantului sau a rugaciunii pe rozariu.

Ca sa fim si practici consacram cu totii chiar acum ziua de maine lui Hristos Iisus. 

Amin! 

PS: Nu uitati sa ii oferiti si voi inca o data dimineata. Inainte de fiecare masa inchideti ochii si oferiti-i acea masa. 

Spuneti pe rozariu "Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii". 

1. Să nu se tulbure inima voastră; credeţi în Dumnezeu, credeţi şi în Mine.

2. În casa Tatălui Meu multe locaşuri sunt. Iar de nu, v-aş fi spus. Mă duc să vă gătesc loc.

3. Şi dacă Mă voi duce şi vă voi găti loc, iarăşi voi veni şi vă voi lua la Mine, ca să fiţi şi voi unde sunt Eu.

4. Şi unde Mă duc Eu, voi ştiţi şi ştiţi şi calea.

Ioan 14