Compasiunea corecta

Ori de cate ori m-am apropiat cu compasiune si mila de cei aflati in suferinta imediat aproape am constatat ca suferintele lor erau deplin justificate si meritate.

Aproape ca Dumnezeu imi atragea atentie, Compatimesti pe cine nu merita…

De aceea am ajuns la conncluzia ca oamenii trebuiesc mai degraba compatimiti pentru prostia si nestiinta de a-si face singuri rau.

Culmea experientei pe care am avut-o este ca aceia pe care i-am compatimit si le-am sarit in ajutor sa se intoarca uneori impotriva, ca un repros pe care Dumnezeu mi l-ar putea face impotriva unei nepotrivite compatimiri.

Intr-adevar O Doamne, Tu este Perfectiunea insasi, Tu esti Desavarsirea, numai cei care te-au uitat sufera, numai cei care au scapat de sub control propriul orgoliu sufera.

Glorie Tie Doamne, Cum ar putea cineva sa sufere nemeritat de-a lungul si de-a latul Infinitului?

Asadar Domnul mi-a atras in acest fel atentia sa-i compatimesc pe oameni pentru prostie mai degraba deoarece isi fac singuri rau… 

Acest lucru si aceasta experienta m-a impresionat profund.

Tot El mi-a aratat apoi ca stie dinainte momentul mortii unora si justificata lor suferinta prin diverse semne.

Desigur eu am constatat veridicitatea acestor semne si prevestiri dupa ce lucrurile respective au avut loc.

Tot Domnul mi-a aratat deplin prostia oamenilor, incapacitatea lor de a-si constientiza gandurile, de a fi constienti ca au o minte si ca prin acea minte pot sa treaca o mie si una de lucruri dar ca acestea pot fi stopate printr-o simpla rugaciune.

Dupa cum si Cleopa ne invata sa ne linistim mintea si sa alungam gandurile rele prin “Doamne Iisuse miluieste…”  

Dar nu, chiar si cei de langa mine se reped ca niste pesti orbi sa inghita prima momeala pe care cel rau le-o arunca in apa mintii.

Nu analizeaza, nu gandesc, nu se roaga, nici macar nu cred ca Dumnezeu exista.

Asadar cel etern mi-a atras atentia sa ii comaptimesc pentru prostie si nu pentru suferinta pe care singuri si-o produc.

Nu intamplator oamenii l-au numit pe Iisus, Pastor.

Ei sunt intr-adevar turme.

Animale cu trup de om, nimic mai mult.

Iar de multe ori a-i compara pe unii oameni cu animalele inseamna o jignire adusa regnului animal.

Sper ca sunteti bine.

Dumnezeu sa domenasca peste noi si sa ne calauzeasca mintile si inimile…

1. Binecuvintează, suflete al meu, pe Domnul! Doamne, Dumnezeul meu, măritu-Te-ai foarte.

2. Întru strălucire şi în mare podoabă Te-ai îmbrăcat; Cel ce Te îmbraci cu lumina ca şi cu o haină; 

3. Cel ce întinzi cerul ca un cort; Cel ce acoperi cu ape cele mai de deasupra ale lui;

4. Cel ce pui norii suirea Ta; Cel ce umbli peste aripile vânturilor;

5. Cel ce faci pe îngerii Tăi duhuri şi pe slugile Tale pară de foc;

Ps 103