Diferenta dintre slujitor si Dumnezeu

Trebuie sa facem aceasta distinctie dintre slujitor si Duhul lui Dumnezeu, adica Dumnezeu, care vorbeste prin slujitor.

Dumnezeu alege pe cine doreste, instrumentul nu trebuie sa fie neaparat desavarsit.

Deaceea nu cautati nod in papura slujitorului ci mai degraba ascultati ce are Dumnezeu sa va spuna prin el.

Iar cei doi martori vor face lumii atat de multe lucruri neplacute incat lumea se va bucura la moartea lor, dupa cum Apocalipsa spune si isi vor trimite cadouri unii altora de bucurie ca au scapat de ei...

Dumnezeu vrea sa atraga atentia lumii asupra Adevarului si asupra faptului ca lumease afla in pragul judecatii finale.

Asa cum Dumnezeu a anuntat prin Noe lumea cu 120 inainte de Potop, la fel, cu putin timp inainte de sfarsitul cataclismic provocat de rautatea si rapacitatea oamenilor,de goana lor dupa bani si putere, Dumnezeu anunta prin cei doi martori judecata la care oamenii se supun singuri...

Si lucrurile nu sunt atat de complexe.

Eu am sa strig mereu, am sa tot strig:

RENUNTATI SA MAI SCORMONITI PAMANTUL LA ADANCIMI PREA MARI DUPA GAZE DEOARECE VETI SCAPA DE SUB CONTROL ZACAMINTELE SI UN OCEAN DE GAZE  SE VA RIDICA LA SUPRAFATA...

DUPA CARE IMEDIAT VETI SARI IN AER...

Asadar nu dati atentie slujitorului ci mesajului.

Slujitorul a fost ales si se afla si el pe Cale, pe drumul spre desavarsire, avand destinul oricarui alt om si fiind privilegiat de faptul caDumnezeu vorbeste prin el.

Dar voi stiti deja unde va tasni gazul la suprafata si unde va fi epicentrul exploziei daca putem spune asa...

Si iata cum se leaga toate profetiile...

15. Iar neguţătorii de aceste lucruri, care s-au îmbogăţit de pe urma ei, vor sta departe, de frica chinurilor ei, plângând şi tânguindu-se,

16. Şi zicând: Vai! Vai! Cetatea cea mare, cea înveşmântată în vison şi în porfiră şi în stofă stacojie şi împodobită cu aur şi cu pietre scumpe şi cu mărgăritare! Că într-un ceas s-a pustiit atâta bogăţie!

17. Şi toţi cârmacii şi toţi cei ce plutesc pe mare şi corăbierii şi toţi câţi lucrează pe mare stăteau departe,

18. Şi strigau, uitându-se la fumul focului în care ardea, zicând: Care cetate era asemenea cu cetatea cea mare!

19. Şi îşi puneau ţărână pe capetele lor şi strigau plângând şi tânguindu-se şi zicând: Vai! Vai! Cetatea cea mare, în care s-au îmbogăţit din comorile ei toţi cei ce ţin corăbii pe mare, că într-un ceas s-a pustiit!

20. Veseleşte-te de ea, cerule şi voi sfinţilor, şi voi apostolilor, şi voi proorocilor, pentru că Dumnezeu a pronunţat judecata voastră asupra ei.

Ap 18