Dumnezeu se foloseste de rezultatele oricarei actiuni

Orice ar face omul, Dumnezeu se foloseste de rezultatul actiunilor lui.

Si nu numai ale omului, ale oricarei fiinte sau energii, chiar si ale infernului.

Daca noi deja consacram aceste rezultate, aceste fructe, cu atat mai bine, vom primi binecuvantare, vom primi raspuns la consacrare, daca Dumnezeu accepta sa facem acele lucruri.

Daca accepta , El va actiona prin noi…

Dar Dumnezeu se foloseste de orice actiuni, mai ales ca El stie dinainte ce va face orisicine.

El stie dinainte si pregateste scenariul potrivit ca sa existe o influenta buna asupra lumii chiar si din partea celor rai.

De exemplu ne putem intreba, ce efecte bune ar putea sa aiba actiunile unui antichrist?

In priumul rand oamenii se vor putea convinge ca exista si asa ceva…

Se vor convinge ca exista si un duh al infernului care inspira acel antichrist…

Se vor intari in credinta lor deoarece vor vedea sminteala aceluia…

Si pana la urma antichristii primesc de la Dumnezeu tot felul de avertismente si sfarsesc rau, lucru care intareste si mai mult credinta oamenilor.

Asa cu orice rau care poate fi o pedeasa binemeritata a celor care s-au departat de Dumnezeu…

Dumnezeu trimite avertismente care sa arate cat de pretios este El.

Ce mare binecuvantare e Duhul Lui…

Si ce dezastru se intampla in absenta acestuia, absenta care este echivalenta cu moartea…

Iar Domnul Iisus confrma ca lumea se afla in moarte…

Ne amintim: Lasati mortii sa ingroape mortii…

Vedem diferenta enorma: mortii ingroapa mortii, iar cei vii asemenea Lui, ii invie…

In prezenta lui Iisus mortii invie si la propriu, dar mai important, la figurat.

Sufletul este trezit la viata spiritului care salasluieste in el.

Trezirea sufletului are loc prin iubire si luminare.

Acestea sunt influente ale spiritului deoarece spiritul este Iubire si Lumina.

Cu cat suntem mai luminati si mai plini  de iubire cu atat suntem mai aproape de Dumnezeu…

Cu cat suntem mai luminati cu atat vom patrunde intelesul tainic si profund al evangheliilor, al cuvantului lui Dumnezeu, ascuns celor multi.

Iubirea de Dumnezeu, dorul de Dumnezeu sunt semnele reale ale spiritualitatii.

Si apoi iubirea de aproape.

Dar si lumina conteaza la fel de mult si iubirea si lumina se aduc una pe cealalta.

Iluminarea ne invata sa facem faptele iubirii si voia lui Dumnezeu.

Dar pt ca nimeni nu poate sa faca nimic fara El, scopul este sa devenim instrumente ale Lui sau madulare ale fiintei Lui…

Ne amintim, Pavel ne arata ca prin El se manifesta Hristos…

Nu vorbeste el asa de la el ci de la Dumnezeu…

Asa si noi trebuie sa aspiram si sa lucram sa fim locuiti de Hristos…

Fiecare are rostul lui si darul lui care se vadeste deplin in iubirea de Dumnezeu si aproape.

1. Iar cât priveşte darurile duhovniceşti nu vreau, fraţilor, să fiţi în necunoştinţă.

2. Ştiţi că, pe când eraţi păgâni, vă duceaţi la idolii cei muţi, ca şi cum eraţi mânaţi.

3. De aceea, vă fac cunoscut că precum nimeni, grăind în Duhul lui Dumnezeu, nu zice: Anatema fie Iisus! - tot aşa nimeni nu poate să zică: Domn este Iisus, - decât în Duhul Sfânt.

4. Darurile sunt felurite, dar acelaşi Duh.

5. Şi felurite slujiri sunt, dar acelaşi Domn.

6. Şi lucrările sunt felurite, dar este acelaşi Dumnezeu, care lucrează toate în toţi.

7. Şi fiecăruia se dă arătarea Duhului spre folos.

8. Că unuia i se dă prin Duhul Sfânt cuvânt de înţelepciune, iar altuia, după acelaşi Duh, cuvântul cunoştinţei.

9. Şi unuia i se dă întru acelaşi Duh credinţă, iar altuia, darurile vindecărilor, întru acelaşi Duh;

10. Unuia faceri de minuni, iar altuia proorocie; unuia deosebirea duhurilor, iar altuia feluri de limbi şi altuia tălmăcirea limbilor.

11. Şi toate acestea le lucrează unul şi acelaşi Duh, împărţind fiecăruia deosebi, după cum voieşte.

12. Căci precum trupul unul este, şi are mădulare multe, iar toate mădularele trupului, multe fiind, sunt un trup, aşa şi Hristos.

13. Pentru că într-un Duh ne-am botezat noi toţi, ca să fim un singur trup, fie iudei, fie elini, fie robi, fie liberi, şi toţi la un Duh ne-am adăpat.

14. Căci şi trupul nu este un mădular, ci multe.

15. Dacă piciorul ar zice: Fiindcă nu sunt mână nu sunt din trup, pentru aceasta nu este el din trup?

16. Şi urechea dacă ar zice: Fiindcă nu sunt ochi, nu fac parte din trup, - pentru aceasta nu este ea din trup?

17. Dacă tot trupul ar fi ochi, unde ar fi auzul? Şi dacă ar fi tot auz, unde ar fi mirosul?

18. Dar acum Dumnezeu a pus mădularele, pe fiecare din ele, în trup, cum a voit.

19. Dacă toate ar fi un singur mădular, unde ar fi trupul?

20. Dar acum sunt multe mădulare, însă un singur trup.

21. Şi nu poate ochiul să zică mâinii: N-am trebuinţă de tine; sau, iarăşi capul să zică picioarelor: N-am trebuinţă de voi.

22. Ci cu mult mai mult mădularele trupului, care par a fi mai slabe, sunt mai trebuincioase.

23. Şi pe cele ale trupului care ni se par că sunt mai de necinste, pe acelea cu mai multă evlavie le îmbrăcăm; şi cele necuviincioase ale noastre au mai multă cuviinţă.

24. Iar cele cuviincioase ale noastre n-au nevoie de acoperământ. Dar Dumnezeu a întocmit astfel trupul, dând mai multă cinste celui căruia îi lipseşte,

25. Ca să nu fie dezbinare în trup, ci mădularele să se îngrijească deopotrivă unele de altele.

26. Şi dacă un mădular suferă, toate mădularele suferă împreună; şi dacă un mădular este cinstit, toate mădularele se bucură împreună.

27. Iar voi sunteţi trupul lui Hristos şi mădulare (fiecare) în parte.

28. Şi pe unii i-a pus Dumnezeu, în Biserică: întâi apostoli, al doilea prooroci, al treilea învăţători; apoi pe cei ce au darul de a face minuni; apoi darurile vindecărilor, ajutorările, cârmuirile, felurile limbilor.

29. Oare toţi sunt apostoli? Oare toţi sunt prooroci? Oare toţi învăţători? Oare toţi au putere să săvârşească minuni?

30. Oare toţi au darurile vindecărilor? Oare toţi vorbesc în limbi? Oare toţi pot să tălmăcească?

31. Râvniţi însă la darurile cele mai bune. Şi vă arăt încă o cale care le întrece pe toate: 

Corinteni 13