27 iunie 2010

A doua venire a lui Hristos pe Pamant (III)

                   Am privilegiul sa va vorbesc din nou despre evenimentul noului mileniu si al umilelor noastre existente, unul dintre cele mai importante din istoria spirituala a acestui Pamant.                     Desigur am vorbit si o sa vorbesc despre multe lucruri care aparent nu tin de crestinism, dar raman acelasi mare admirator al lui Hristos si un umil slujitor al Celui Etern. E drept exista o latura personala aici, il cunoastem dinainte de a veni in aceasta lume, si inca una care tine de obiectivitate. Stiu care este rolul Lui in desfasurarea evenimentelor si in destinul planetei. Altfel spus il recunosc, in sensul ca il vad, ca Rege si Imparat. I-am fost prieten si ii voi fi in eternitate. Totusi daca Cel care este Hristos ar fi fost altcineva, Buddha, Mahomed sau de ce nu, o entitate extraterestra, nu as fi ezitat nici o secunda sa am aceeasi consideratie pentru acea entitate. Il slavesc si lucrez pentru El in numele Adevarului. Stiu ca El este cel mai tare si cel mai mare ca sa zic asa si nu pot sa ma incurc cu jumatati de masura pentru ca aceasta viata este foarte scurta si trebuie sa mergem direct la sursa.                    Da, este adevarat sunt si voi fi un fel de Kesarion Breb, ceea ce va doresc si voua. Fie Doamne ca toti prietenii si apropiatii mei sa fie asemenea acestui personaj creat de Sadoveanu in Creanga de aur la inspiratia Ta sfanta. Deschide-le ochii si ajuta-I sa patrunda si sa inteleaga macar msiterele a trei religii daca nu ale tuturor pentru va ramane numai Una care va contine tot ce este bun si adevarat in toate.                     El se intoarce. Daca ati fost atenti stim deja din surse autorizate de El, ca in discursul Sau, acum doua mii de ani a subliniat de mai multe ori fabuloasa cifra 2000. Ei bine, le-a aratat celor de atunci ca Intoarcerea Sa se va produce la aproape doua mii de ani.                    Acesta este miracolul existentei noastre. Mai stim ca Intoarcerea Sa nu se va produce pe cerul exterior ci pe cel interior. Cine nu il va percepe in interiorul sau nu se va putea bucura de Intoarcerea Lui. Acesta este un mare avertisment care ar trebui spus si repetat cu insistenta de toti cei care vorbesc in numele Lui pe la amvoane sau in orice predica sau conferinta. 

                  Acum va las in compania celor mai dulci profetii care au fost vreodata auzite. Cat de mult trebuie sa va iubeasca Iisus…  

                   Dupa cum stiti, prin Jacob Lorber Domnul a revelat aproape toate misterele si cuvintele care au fost rostite in cei trei ani de propovaduire de catre Iisus in cartea numita Marea Evanghelie a lui Ioan, 11-volume, In Copilaria lui Iisus sau Evanghelia lui Jacob sunt revelate in doua volume intamplarile din primii doisprezece ani ai lui Iisus, In Casa Domnului sunt revelate in 5 volume traduse intamplarile si evenimentele importante de la crearea lui Adam si pana la Potop, mai sunt si alte carti in care ne sunt revelate intamplari din lumea de dincolo si marsul glorios in eternitate al celor alesi de Hristos ca sa fie ingeri nemuritori ai acestei Creatii...  Pentru ca pe voi va steapta nenumarate lumi din nesfarsitul creatiei si infinit de multe creaturi pentru a fi Impartasite cu Adevarul si Iubirea Celui Etern... 

                 Binecuvantati si preafericiti cei iubiti cu o iubire atat de fierbinte si arzatoare, copiii Lui care au renuntat la tot pentru El si care il adora ca pe Dumnezeul si Viata lor... 

                Toate cuvintele de mai jos au fost rostite acum doua mii de ani... 

Un istoric al evoluţiei umanităţii

                Iisus le vorbeşte discipolilor despre evenimentele care se vor petrece înainte de Întoarcerea Sa pe pământ, în timp ce privesc cu toţii răsăritul soarelui.                 „Odată cu naşterea Mea, judecata păgânilor de pretutindeni a început deja. Acest proces va continua pe o scară din ce în ce mai mare în următorii aproape 2000 de ani, până când lumina se va răspândi pe întregul pământ.                     În Orient se adună deja tot felul de nori la orizont, aşa cum puteţi vedea deja, ca şi cum aceştia ar dori să întunece răsăritul soarelui. În mod similar, în zilele care vor veni, mulţi nori se vor aduna, în încercarea de a împiedica răsăritul marelui şi eternului Soare al Adevărului. Aţi putut vedea mai devreme strălucirea şi frumuseţea cerului înstelat. Aceste luminiţe sunt vestitorii nocturni ai dimineţii. La fel este şi sarcina voastră!                    Atunci când pe cerul spiritual al dimineţii vor apărea primii vestitori ai acesteia, semnele vor fi clare, anunţând răsăritul marelui Soare Universal al Adevărului şi al Vieţii. Lumina atotstrălucitoare a acestuia va echivala cu o judecată inexorabilă a minciunii şi amăgirii din care s-a născut cândva prostituata din Babilon, care va fi aruncată – împreună cu toţi discipolii şi admiratorii ei, precum şi cu luxul ei nebun – în abisul dispreţului, mâniei şi uitării. Ulterior, fiinţele umane iluminate nu vor mai fi supuse vreodată amăgirii şi judecăţii de lungă durată.                  Puteţi observa cum dincolo de norii negri şi ameninţători apare deja un halou auriu. În mod similar, în zilele din urmă veţi putea observa cum oameni care până nu demult fuseseră duşmani ai luminii şi ai adevărului vor începe să fie din ce în ce mai iluminaţi de razele adevărului, începând să strălucească ei înşişi şi devenind duşmani ai minciunii. Această iluminare care va indica apropierea Soarelui Adevărului va fi semnul trimis de Mine, Fiul Omului, adresat tuturor celor care caută adevărul pe pământ. Simultan, va fi semnul începutului sfârşitului marii judecăţi al prostituatei noului Babilon (Matei 24:30).                 Adoratorii adevărului se vor bucura atunci şi îmi vor ridica rugi de mulţumire pentru trimiterea în avans a acestui semn al Ascensiunii Mele în cerurile luminii lăuntrice a spiritului. În schimb, duşmanii adevărului vor plânge şi îşi vor încleşta dinţii de furie, încercând să se ascundă în colţurile cele mai întunecate ale pământului, împreună cu discipolii lor (din ce în ce mai puţini), dar în zadar. Căci de îndată ce Soarele Adevărului va fi răsărit, lumina sa va inunda chiar şi cele mai întunecate grote, iar duşmanii luminii nu îşi vor mai găsi refugiu nicăieri pe pământ.                 În mijlocul acelui Soare al Adevărului Etern Mă voi afla Eu. Voi deveni astfel Liderul umanităţii, pe care o voi guverna prin lumina sa, şi voi ghida personal vieţile şi destinele temporale şi eterne ale oamenilor. V-am explicat astfel pe înţeles în ce va consta marea judecată a păgânismului vechi şi nou. Vă voi oferi mai târziu şi o altă interpretare, pentru a o transmite mai departe oamenilor. Deocamdată, să continuăm să privim acest răsărit minunat. Urmăriţi cu atenţie fenomenele care preced apariţiei plenare a soarelui, căci doresc să vedeţi cu propriii voştri ochi cum vor evolua lucrurile în acele ultime zile ale păgânismului”.                        (La început, discipolii au putut vedea o ceaţă densă şi complet întunecată, ridicându-se la orizont. Când ceaţa a atins o înălţime de aproximativ şapte ori lungimea lanţului muntos care putea fi văzut în zare, ea a început să strălucească, fiind străbătută de tot felul de lumini, ca nişte fulgere. În partea de sus a masei ceţoase, mai strălucitoare ca restul, din cauza nenumăratelor fulgere, a apărut un mare oraş.)                     „Priviţi imaginea noului Babilon, le-am spus Eu. El indică declinul vechiului păgânism şi începutul noului păgânism. Peste circa 5-600 de ani de acum înainte aşa va arăta umanitatea. Continuaţi să priviţi formaţiunea”.                      Şi-au concentrat cu toţii atenţia asupra imaginii care se forma în faţa lor, ale cărei scene se derulau cu o mare repeziciune. Au putut fi văzute astfel marile mişcări ale naţiunilor şi nenumărate războaie. Subit, în mijlocul oraşului a apărut ceva asemănător unui munte, pe care se afla un tron uriaş, la fel de strălucitor ca şi aurul. Pe tron era aşezat un conducător cu o triplă coroană pe cap, care purta în mână un sceptru cu o triplă cruce în vârf. Din gura sa ieşeau continuu săgeţi, iar în ochi i se citeau fulgere de mânie şi un orgoliu suveran. Regii pământului s-au apropiat de el, mulţi dintre ei plecându-se în faţa lui. El i-a privit cu bunăvoinţă pe aceştia din urmă, confirmându-le puterea, străfulgerându-i însă cu săgeţile sale pe cei care au refuzat să i se închine.                 Am spus: „Această imagine nu prezintă un conducător particular asupra naţiunilor, ci personificarea vizibilă a Anticristului! Tripla cruce este un simbol al învăţăturilor Mele, care le vor fi impuse regilor şi naţiunilor lor cu forţa, falsificate însă de trei ori: mai întâi în cuvânt, apoi în adevăr şi în sfârşit în practica de zi cu zi.                Regii care refuză să se plece în faţa lui, pe care el îi blestemă, sunt cei care ascultă încă, într-o măsură mai mare sau mai mică, de vechile tradiţii autentice. Săgeţile şi fulgerele lui cad asupra lor, dar nu reuşesc să îi rănească cu adevărat. Continuaţi să priviţi, căci nu vă pot ilustra decât momentele cele mai importante prin care va trece umanitatea!”                 Au continuat cu toţii să privească cu cea mai mare atenţie scena.                 „Iată, mulţi dintre regii care înainte s-au plecat în faţa celui de pe tron şi-au adunat acum armatele şi au pornit la luptă împotriva lui. Priviţi, bătălia este crâncenă, iar tronul său se afundă din ce în ce mai adânc în pământ. Regii care continuă să i se închine au rămas din ce în ce mai puţini şi nu o fac decât de dragul aparenţelor. Cât despre cei care l-au părăsit, aceştia îi trimit înapoi fulgerele şi săgeţile emise către ei. Cam atât despre aceste evenimente, care se vor petrece între anii 1000-1700 după trecerea Mea prin această lume.                  Şi iată, acum Anticristul încearcă să se ridice din nou, înconjurat de hoarde întunecate, iar o parte din regi îi întind mâna, ajutându-l. Aceştia îşi vor pierde însă cât de curând conştiinţa, iar popoarele pe care le conduc le vor smulge coroanele şi le vor da regilor puternici. Priviţi! Tronul începe să se scufunde, iar regii se grăbesc către el şi îl despică în mai multe bucăţi. În acest fel, puterea şi grandoarea Anticristului dispar complet. Deşi continuă să arunce cu săgeţi şi cu fulgere slabe în jurul său, acestea nu mai pot face rău nimănui. Majoritatea se întorc înapoi, rănindu-l pe el şi hoardele lui sinistre.                    Ce semnifică ‚norii luminoşi’? Ei simbolizează comunităţile de oameni iluminate de Adevărul Divin. Ele se apropie din ce în ce mai mult unele de altele, formând în final o singură mare comunitate, care nu reprezintă altceva decât pământul superior, născut din cerul de lumină!                    Acest pământ nou nu se va naşte însă din vechiul pământ natural, prin transformarea acestuia. El va avea o vibraţie diferită, în care nu vor putea intra decât acele fiinţe umane care se vor considera fraţi şi surori, în numele Meu, prin acceptarea plenară în inimile lor a Adevărului Divin. Ele sunt cele care vor crea pământul spiritual.                   Pe acest nou pământ voi fi prezent Eu Însumi, guvernând poporul Celor Aleşi de Mine, care Mă vor vedea de-a pururi şi nu Mă vor mai pierde niciodată.                  Priviţi cât de puternică este lumina care va coborî din acest pământ spiritual către cel natural, iluminându-l de parcă ar fi în flăcări! Mulţi dintre cei morţi vor ieşi din mormintele lor şi se vor îndrepta către lumină, îmbrăcându-se cu Veşmântul Adevărului şi înălţându-se la rândul lor către noua împărăţie. Puteţi observa de asemenea alte suflete, de o calitate net inferioară, încercând să îmbrace veşmântul de lumină peste hainele lor întunecate, în încercarea de a crea un nou regat păgân anti-creştin, bazat pe vibraţia egoismului şi a dorinţei de putere. Ei nu vor avea însă sorţi de izbândă, căci îmi voi da Eu Însumi drumul mâniei Mele divine, adică focului Adevărului Meu. Iată, îngerii Mei coboară asupra lor ca nişte săbii aprinse, aruncându-i în abisul fără fund al anihilării depline. Aceasta este marea judecată finală, care se va petrece peste încă o mie de ani. Această perioadă va fi numită Domnia lui Christos pe Pământ Timp de o Mie de Ani, şi nu va fi întreruptă decât de un scurt război, care se va încheia cu această judecată finală. Victoria care va fi obţinută va dura apoi de-a pururi.                    Începând din acel moment, pe pământ şi în ceruri nu va mai exista decât un singur păstor şi o singură turmă. Eu voi fi Păstorul veşnic al umanităţii, care va fi turma Mea, pe deplin unită cu toţi cei binecuvântaţi din ceruri. Aceşti îngeri celeşti se vor amesteca în formă vizibilă cu oamenii de pe pământ, la fel ca la începuturile umanităţii. Chiar şi pământul natural va suferi transformări importante. Noi ţinuturi şi imperii, acoperite astăzi de apele oceanului, vor ieşi la suprafaţă, oferindu-le oamenilor un sol fertil. Munţii înalţi care există la ora actuală vor fi făcuţi una cu pământul, umplând văile cu vârfurile lor măcinate şi oferind la rândul lor un nou pământ fertil.                   În acele vremuri oamenii nu vor mai fi preocupaţi de comorile lumeşti trecătoare. De aceea, cei care vor continua să trăiască pe pământul natural îşi vor derula existenţa în bună înţelegere şi armonie, având tot ce le trebuie. Bolile care îi chinuiesc la ora actuală pe oameni vor dispărea complet de pe pământ. Umanitatea va intra într-o epocă fericită şi va avea mari realizări. Nimeni nu se va mai teme de moartea corpului fizic, căci oamenii vor înţelege în sfârşit ce înseamnă Viaţa Eternă a sufletului.                   În acele vremuri, principalul accent în ajutorarea semenilor va fi pus pe educaţia corectă a copiilor şi pe sprijinirea eficientă a celor bătrâni şi slăbiţi, cu toată iubirea. Pe acest pământ beatific, căsătoria va fi permisă, dar numai în conformitate cu Ordinea Mea. Un mare număr de copii vor fi procreaţi, dar nu ca urmare a pasiunilor carnale, ci din iubirea cea mai pură, şi asta până la sfârşitul pământului.                   Cred că aţi înţeles acum în ce va consta marea judecată a păgânilor de pe pământ”.                  Atunci, discipolii M-au întrebat:                „Învăţătorule şi Doamne! Vom putea asista şi noi la toate aceste evenimente, din regatul spiritelor? Şi cât timp va continua să existe acest pământ beatific până la sfârşitul timpului său?” Eu: „Se înţelege de la sine că veţi putea asista şi voi, din împărăţia cerurilor, la aceste evenimente. Nu numai că veţi putea vedea, auzi şi simţi tot ce se va petrece pe pământ, dar voi veţi fi liderii umanităţii din acele vremuri. Acest lucru va fi valabil nu doar pentru oamenii de pe noul pământ, ci şi pentru întregul macrocosmos (marele Om al Creaţiei), precum şi pentru nenumăratele comunităţi din ceruri, care nu sunt limitate în nici un fel.                  Adevăr vă spun: nimeni nu a văzut şi nu a simţit vreodată preafericirile pe care le rezervă Tatăl Divin celor care îl iubesc mai presus de orice! V-aş mai putea arăta multe lucruri din cele ce vor urma, dar nu le-aţi putea suporta încă. Când Spiritul Adevărului şi al Vieţii va coborî asupra voastră, iar voi veţi renaşte întru spirit, Duhul Meu vă va ghida prin toate profunzimile Luminii Mele, uluindu-vă. Abia atunci veţi înţelege pe deplin Marile Cuvinte pe care vi le-am adresat acum, şi prin voi, pe care le-am adresat întregii umanităţi!                   În ceea ce priveşte cea de-a doua întrebare pe care Mi-aţi pus-o, aceasta nu dovedeşte prea multă înţelepciune. Căci nu există un număr pe care mintea să-l poată cuprinde şi care să exprime anii pe care îi va parcurge pământul până la dispariţia sa. Chiar dacă v-aş spune un asemenea număr, el nu are nici o relevanţă pentru cei care trăiesc în împărăţia spiritelor. Dacă veţi respecta cu stricteţe Poruncile Mele referitoare la iubirea sinceră faţă de aproapele vostru, veţi înţelege cu uşurinţă că nimic nu răneşte mai presus un suflet pur decât mândria semenilor săi. De aceea, învăţaţi-i pe oameni şi practicaţi voi înşivă bunătatea şi smerenia. În acest fel, vă veţi respecta reciproc şi veţi trăi împreună în pace şi seninătate.                    Ambiţia şi orgoliul nu conduc decât la dispreţ, resentimente, mânie, iritare, iar în cele din urmă la răzbunare şi război, cu toate consecinţele nefaste ale acestora. Toţi cei aroganţi şi ambiţioşi sunt inevitabil plini de egoism şi de avariţie. Ei doresc să obţină totul, pentru a-şi spori astfel importanţa pe pământ, călcând în picioare mii de semeni de-ai lor, reducându-i la sărăcie şi la mizerie. Aşa s-au petrecut lucrurile în vremea lui Noe şi la fel se vor petrece (ba chiar mai rău) în ultimele zile ale păgânismului.                     Acest iad în care se vor complace oamenii din propria lor vină va reprezenta marea judecată pe care aceştia şi-o vor pregăti singuri! Numărul imens al celor oprimaţi se va ridica în cele din urmă împotriva aroganţilor lor opresori, spulberându-i. Acesta va fi cel de-al doilea Potop care se va abate asupra pământului, un Potop al focului născut din mânia celor oprimaţi prea multă vreme.

                    Va urma şi un foc natural, care va devasta multe locuri de pe pământ, căci, în lăcomia lor excesivă, oamenii acelor vremuri vor pătrunde în profunzimile pământului, unde vor găsi tot felul de comori. Între altele, ei vor descoperi rămăşiţele pădurilor primitive , sub forma unei substanţe(petrolul) pe care o vor folosi pentru a se încălzi, pentru a topi metalele şi pentru multe alte scopuri, pregătindu-şi astfel judecata finală. Cel mai mult vor avea de suferit cei puternici, care vor trăi în marile oraşe. De aceea, respectaţi de-a pururi porunca smereniei şi a bunătăţii, născută din iubirea faţă de semenii voştri, pentru ca judecata să nu vă atingă. Căci oriunde oamenii vor trăi în respectul Ordinii Mele, judecata finală nu îi va atinge”.

                                                    A doua venire a lui Hristos pe Pamant - Jacob Lorber 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu