Domnul Krishna si Bhagavad-Gita (II)

                           
                                       Wow, ce poza am gasit minunatilor. Bucurati-va si voi de acest semn uluitor. Wow, amazing, iata :"Eu sunt obarsia Totului, de la mine porneste Totul" Dumnezeu prin Krishna  

                          Iata, deoarece, intamplator sau nu recitesc Bhagavad-Gita, ceea ce va recomand si voua, am sa continui sa vorbesc despre acest mesaj divin cu totul uluitor care a facut istorie spirituala. Sa stiti ca majoritatea hindusilor credinciosi merg cu aceasta carte in buzunar toata viata cititind-o mereu si mereu, asa cum un crestin Noul Testament. 

                         Prima data am citit-o pe la 17 ani si tin minte ca mi se parea de-a dreptul fascinant sa citesc poatea cea mai veche carte spirituala a umanitatii. Era acea vibratie a sacrului care patrundea in adancurile fiintei.

Imi amintesc ca ultima data cand l-am simtit in mod deosebit pe Krishna a fost atunci cand, spontan, i-am luat apararea prin niste comentarii la un serial deosebit despre religii facut de niste musulmani , pe Youtube. Tinerii musulmani recunosteau doar crestinismul si atacau hinduismul. Le-am explicat ca si hinduismul este o religie monoteista…etc

Spun asta pentru a arata ca aceste fiinte , acesti mari avatari, mari trimisi ai lui Dumnezeu, sunt locuitori ai planului cauzal si au uluitoare puteri, printre care si omniscienta. Se spune ca numai daca repeti numele Babaji iti atragi spontan binecuvantarea acestui mare sfant, cu atat mai mult cand este vorba de Krishna sau Iisus.

                            Iata cuvinte cu totul speciale si memorabile, pline de lumina si iubirea marelui Dumnezeu.

                             Dar judecati voi singuri cititnd aceasta carte sfanta care este spiritualitatea acestei fiinte uluitoare care s-a aratat in timp miilor de sfinti hindusi si care a facut nenumarate minuni, in fapt simbolul viu al unei religii cu totul speciale.

                           O Doamne preasfinte iti multumesc, iti multumesc Doamne Iisuse ca Tu cel fara de sfarsit si fara de inceput, iti multumesc...

 

-IX- Cartea a noua numită YOGA TAINEI REGEŞTI Bhagavad a spus: 
1. Îţi voi dezvălui ţie, care eşti nezeflemitor, Cunosterea cea mai tainică, împreună cu înţelegerea; cunoscând-o, te vei elibera de nefericire. 
2. Această ştiintă regească, acestă taină regească este supremul purificator; ea poate fi înţeleasă direct, este legiuită, uşor de îndeplinit, neclintită. 
3. Oamenii care nu cred în aceasta Lege, o tu cel care-ţi distrugi duşmanii, nedobândindu-mă, reiau calea morţii şi a renaşterii (samsara). 
4. Întreaga aceasta lume este desfaşurată de mine [care sunt] forma nemanifestată; în mine stau toate fiinţele, şi nu eu stau în ele. 
5. Şi [totuşi] fiinţele nu stau în mine; priveşte la unirea mea divină! Sânt susţinator al fiinţelor, fără să stau în ele; prin Sinele meu există toate fiinţele. 
6. Precum marele şi veşnicul vânt, ce bântuie pretutindeni, se află în spaţiu, să ştii, tot aşa se spune că toate fiinţele stau în mine. 
7. Toate fiinţele, o fiu al lui Kunti, se întoarc în Natura mea, la sfârşit de kalpa; la început de kalpa le creez din nou 
8. Sprijinindu-mă pe propria mea Natura, creez mereu din nou acestă mulţime a fiinţelor, de nevoie, prin forţa Naturii. 
9. Şi aceste fapte nu mă leagă, o Dhananjaya; eu ramin ca un străin, nelegat de aceste fapte. 
10. Prin mine şi prin grija mea, Natura faureşte tot ce se mişcă şi nu se mişcă; prin acesta cauză, o fiu al lui Kunti, lumea este pusă în mişcare. 
11. Cei cu mintea tulburată, nu mă preţuiesc sub forma mea umană, ei nu cunosc existenţa mea supremă, de Mare Stăpân Divin al tuturor fiinţelor. 
12. Zadarnice le sunt speranţele, zadarnice faptele, zadarnică le este ştiinta celor ce şi-au pierdut mintea; ei capătă natura obscură a demonilor Rakshas şi Asura. 
13. Însă oamenii cu sufletul mare (mahatman), care au sprijin în mine, care nu au alt gând, o fiu al lui Pritha, au parte de Natura mea divină, cunoscându-l pe Cel Neclintit, Obârşia existenţelor (bhutadi).
14. Glorificându-mă mereu, înfrânându-se credincioşi legămintelor, închinindu-mi-se, mă adora cu dăruire, mereu concentraţi. 
15. Alţii care sacrifică, mă adora prin sacrificiul cunoaşterii, ca unitate, ca felurită individualizare, pe mine Cel cu faţa în toate părţile. 
16. Eu sunt strădania sacrificiului, eu sunt sacrificiul, eu sunt ofranda adusa străbunilor, eu sunt iarba magica, eu sunt mantra, eu sunt untul sacrificiului, eu sunt focul, eu sunt jertfa. 
17. Eu sunt tatăl acestei lumi, muma, orânduitorul, străbunul, ceea ce trebuie cunoscut, mijlocul de purificare, silaba [sacra] AUM,Rik,Saman şi Ya j u s, 
18. Calea, susţinătorul, stăpânul, martorul, popasul, sălaşul, prietenul, începutul şi nimicirea [lumii], locul, aşezarea, săminţa, Cel Neclintit. 
19. Eu dau caldură, opresc şi dau drumul ploilor; eu sunt nemurirea şi moartea, si tot eu sunt, o Arjuna, Fiinţa şi Nefiinţa. 
20. Cei cu întreita ştiinta [aVedelo r], băutori ai Somei, curăţaţi de păcate, năzuind la starea cerească, mă cinstesc cu jertfe; aceştia, intrând în lumea sfântă a celui ce este stăpân peste zei, au parte de bucuriile cereşti ale zeilor. 
21. Aceştia, împărtăşindu-se din marea bucurie a lumii cerului, după trecerea [perioadei de răsplată a] meritului, ei intră în lumea muritoare; astfel, urmând Legea întreitei cunoaşteri, supuşi dorinţelor, dobândesc această ducere şi întoarcere. 
22. Celor care mă adoră gândindu-se la mine şi nu la altul, acestor oameni mereu concentraţi le vin într-ajutor. 23. Chiar cei care, dăruiţi altor divinitati, sacrifică pătrunşi de credinţă, chiar aceia, o fiu al lui Kunti, [tot] mie îmi sacrifică, [deşi] nu după cum este rânduit. 
24. Eu sunt cel care are parte de toate sacrificiile şi numai eu sunt stăpânul lor; deoarece ei nu mă recunosc aşa cum sunt, aceştia se pierd. 
25. Cei care slujesc zeilor merg la zei; cei care slujesc străbunilor merg la străbuni; la demoni merg cei care sacrifică demonilor; dar cei ce-mi sacrifică, la mine vin. 
26. Dacă cu dragoste mi se da o frunză, o floare, un fruct, sau apă, eu mă bucur de aceste ofrande ale iubirii pioase ale celui smerit. 
27. Tot ceea ce faci, mănânci, sacrifici, dăruieşti sau înduri ca asceză, o fiu al lui Kunti, fă-le ca [ofrandă] pentru mine. 
28. Astfel, te vei elibera de înlănţuirea faptelor şi de fructul lor, bun sau rău; cu fiinţa concentrată în yoga şi renunţări, eliberat, la mine vei veni. 
29. Eu sunt la fel pentru toate fiinţele; pentru mine nu-i [nimeni] pe care să-l plac sau să-l urăsc; cei care mi se dăruiesc cu dragoste se află în mine, şi eu mă aflu în ei. 
30. Chiar un om rău, de mi se dăruieşte cu o dragoste exclusivă, trebuie socotit ca om bun; hotăririle lui sunt drepte; 
31. Curând devine virtuos, şi ajunge la pacea eternă; să ştii, fiu al lui Kunti, cel care mi se dăruieşte nu piere. 32. O fiu al lui Pritha, cei care îşi iau sprijin în mine, chiar de-ar fi [născuţi] dintr-o matcă a păcatului, de-ar fi femei,vaishya şi chiarshudra, aceştia ajung la condiţia supremă. 
33. Cu atât mai mult, brahmanii merituoşi, Rishii de neam regesc ce mi se dăruiesc; deoarece ai dobândit aceasta lume trecătoare şi nefericită, dăruieşte- mi-te. 
34. Fii cu gândul la mine, dăruit mie, sacrifică-mi şi cinsteşte-mă; la mine vei ajunge concentrându-te astfel, avându-mă pe mine drept ultim scop. 

-X- Cartea a zecea numită YOGA ÎNTRUCHIPĂRILOR DIVINE Bhagavat a spus: 
1. Ascultă mai departe, o tu cel cu braţul mare, înaltul meu cuvânt pe care ţi-l rostesc ţie, care mi-eşti drag, spre binele tău. 
2. Nici mulţimea zeilor, nici marii Rishi nu cunosc naşterea mea, căci eu suntsingura obârşie a zeilor şi a marilor Rishi. 
3. Cel care mă ştie ca Marele Stăpân Divin al Lumii, nenăscut şi fără de început, acela, netulburat printre muritori, se eliberează de toate păcatele. 
4. Gândire, Cunoaştere, netulburare [a minţii], rabdare, adevăr, stăpânire de sine, linişte, fericire şi durere, fiinţare şi nefiinţare, frica şi neânfricare, 
5. Nevătămare, egalitate [a spiritului], mulţumire de sine, asceza, dăruire, faima buna şi rea, toate sunt numai de la mine, felurite stări ale fiinţelor. 
6. Din mine au luat fiinţa, în vremea Începutului, cei şapte mari Rishi şi cei patru Manu, născuţi din gândul meu; din ei [au luat fiinţă] toate creaturile în lume. 
7. Cel care cunoaşte cu adevărat întruchiparile112 şi forţa mea magică, acela se uneşte [cu mine] printr-o yoga de neclintit; aceasta este neândoios.
8. Eu sunt obârşia Totului, de la mine porneşte Totul; gândind aşa, cei cu minte şi simţire adâncă, mi se dăruiesc mie. 
9. Cu gândul la mine, cu suflurile vitale plecate la mine, luminându-se unul pe celalalt, vorbindu-şi despre mine sunt mereu mulţumiţi şi fericiţi. 
10. Celor mereu concentraţi, care mi se dăruiesc cu dragoste, le dau această yoga a minţii (buddhiyoga) prin care ajung la mine. 
11. Din îndurare pentru ei, eu, stând în adevărata [mea] Natură, distrug prin lampa strălucitoare a Cunoaşterii întunecimea născuta din necunoaştere. Arjuna a spus: 
12. Tu eşti supremul Brahman, lăcaşul şi purificatorul suprem, Spiritul cel veşnic, cel ceresc, obârşia zeilor, cel nenăscut, cel ce pătrunde totul. 
13. Aşa ţi-au spus toţi Rishii, divinul Rishi Narada, Asita, Devala şi Vyasa; chiar tu însuţi mi-o spui. 
14. Toate acestea le socotesc adevărate pentru ca mi le-ai spus tu, o Keshava,căci nici zeii, nici demonii Danava nu cunosc manifestarea ta. 
15. Numai tu însuţi te cunoşti pe tine, o Spirite Suprem, Creator al fiinţelor, Stăpân al fiinţelor, Zeu al zeilor, Stăpân al lumii. 
16. Trebuie să-mi vorbeşti pe de-a întregul despre divinele întruchipări ale Naturii tale, întruchipări prin care exişti, pătrunzând aceste lumi. 
17. Cum aş cunoaşte, o yoghinule, chiar dacă aş medita mereu asupra ta, în care dintre formele existenţei tale te-as putea cuprinde cu mintea, o Bhagavat? 
18. Vorbeşte mai mult, cu de-amănuntul, o Janardana, despre forţa magică şi întruchiparea [ta], căci nu mă satur ascultând nectarul nemuririi (amrita) [al vorbelor tale]. Bhagavat a spus: 
19. Fie, îţi voi vorbi despre divinele întruchipari ale fiinţei mele, [numai] despre cele importante, o cel mai bun dintre Kauravi, căci întinderea mea este fără sfârşit. 
20. Eu sunt Sinele, o Gudakesha, care sălăşluieşte în inima tuturor fiinţelor, eu sunt începutul, mijlocul şi sfârşitul tuturor fiinţelor. 
21. Pentru zeii Aditya eu sunt Vishnu; pentru luminatori, eu sunt Soarele strălucitor; eu sunt Marici pentru Maruti, şi Luna pentru stele. 
22. PentruVe d e eu sunt Saman, pentru zei - Vasava, pentru simţuri sunt simţul intern, şi gândirea pentru fiinţe. 23. Pentru zeii Rudra eu sunt Shamkara, pentru demonii Yaksha şi Rakshas eu sunt stăpânul bogaţiilor, pentru zeii Vasu eu sunt focul, pentru munţi sunt Meru. 
24. Să ştii, o fiu al lui Pritha, ca pentru preoţii eu sunt cel dintâi - Brihaspati, - pentru conducătorii de oşti sunt Skanda, pentru ape sunt oceanul.
25. Pentru marii Rishi, eu sunt Bhrigu, pentru cuvinte - silaba unica, pentru sacrificii eu sunt sacrificiul rugăciunii, pentru munţi - Himalaya. 
26. Pentru toţi arborii sunt smochinul, Narada - pentru divinii Rishi, Citraratha - pentru Gandharva, ascetul Kapila - pentru cei ce au atins desăvârşirea [spirituală]. 
27. Pentru cai, să ştii ca sunt Uccaihshravas, cel născut din nectarul nemuririi (amrita); pentru elefanţii regali sunt Airavata, pentru oameni - regele. 
28. Pentru arme sunt fulgerul, pentru vaci - vaca dorinţelor; eu sunt Kandarpa ce da sămânţa vieţii, pentru şerpi eu sunt Vasuki. 
29. Pentru Naga sunt Ananta, pentru fiinţele marii - Varuna, Aryaman - pentru străbuni, Yama - pentru stăpâni. 
30. Eu sunt Prahlada pentru demonii Daitya, timpul - pentru cei ce ţin numărătoarea, pentru animalele sălbatice - leul, pentru păsări - fiul lui Vinata. 
31. Eu sunt vântul pentru purificatori, Rama - pentru cei ce poartă armă, Makara - pentru peşti, fiica lui Jahnu - pentru apele curgătoare. 
32. Creaturilor le sunt început, sfârşit şi mijloc, o Arjuna; cunoaşterilor eu le sunt Cunoaşterea Sinelui Suprem, celor ce discuta [ân controversă] eu le sunt doctrina [adevărată]. 
33. Literelor le sunt A, cuvintelor compuse le sunt dvandva, eu sunt stăpânul indestructibil, orânduitorul cu faţa în toate părţile. 
34. Eu sunt şi moartea care ia totul, şi naşterea celor ce vor fi; între ce este femeiesc eu sunt faima, frumuseţea, vorba, ţinerea de minte, înţelepciunea, dârzenia şi răbdarea, 
35. Pentru Saman eu sunt Marele Saman,gayatri - pentru metri, pentru luni - Margashirsha, anotimpurilor le sunt primavara. 
36. Celor ce înşeală eu le sunt jocul de noroc, celor puternici - puterea, eu sunt biruinţa, eu sunt neşovăirea, virtutea celor virtuoşi. 
37. Pentru Vrishni eu sunt Vasudeva, pentru fiii lui Pandu - Dhananjaya, asceţilor le sunt Vyasa, poeţilor (kavi) le sunt Ushanas cel înţelept. 
38. Celor ce supun [pe alţii] le sunt pedeapsa, doritorilor de mărire le sunt priceperea politică, eu sunt tăcerea tainelor, Cunoaşterea celor ce cunosc. 
39. Sămânţa tuturor fiinţelor eu sunt, o Arjuna, căci nu există fiinţa mişcătoare sau nemişcătoare care să existe fără de mine. 
40. Căci nu există capăt pentru întruchiparile mele divine, o tu cel ce-ţi învingi duşmanii; aceasta este, rostită de mine pe scurt, întinderea întruchiparilor mele. 
41. Orice fiinţa aratoasă, frumoasă sau puternică, să ştii este puterea mea cuprinsă într-o farimă.
42. Dar, la ce bun, o Arjuna, să le ştii pe toate acestea? Eu stau sprijinind întreaga aceasta lume cu o fărâmă [din mine].