Cuvantul Tatalui!

De Cuvantul Lui nu ne putem satura niciodata! Hraniti-va si voi si intariti-va!

1.(Domnul): "Tocmai de aceea am venit Eu însumi pe acest pământ, destinat formării copiilor Mei adevăraţi, ca să vă eliberez de legăturile necesităţilor care înlătură orice creatură, să vă arăt, prin vorbă şi faptă, calea către libertatea adevărată, independentă, veşnică a vieţii,să vă croiesc şi să vă netezesc acest drum prin exemplul Meu cum altul nu a mai fost.

2.Doar pe această cale veţi putea pătrunde în măreţia de neînchipuit a lui Dumnezeu, care este Tatăl Meu şi al vostru.

3.Căci, ca om, sunt şi Eu om la fel cum sunteţi şi voi, dar în Mine sălăşluieşte măreţia primordială divină a Tatălui, care este în Sine iubirea cea mai pură. Şi nu omul din Mine vă vorbeşte acum, ci cuvântul pe care îl trimit către voi este Cuvântul Tatălui, care este în Mine şi pe care Eu Il cunosc prea bine, dar voi nu Il cunoaşteţi, căci dacă L-aţi cunoaşte, venireaMea ar fi zadarnică. Dar tocmai pentru că nu Il cunoaşteţi şi nu L-aţi cunoscut încă niciodată, am venit Eu însumi pentru a vi-L arăta şi a vă învăţa să-L cunoaşteţi.

4.Dar dorinţa Tatălui este ca toţi oamenii care cred în Mine, Fiul Omului, şi care cred că am fost trimis de Tatăl să primească în ei viaţa veşnică şi măreţia Tatălui, pentru a deveni copii adevăraţi ai Celui Preaînalt şi pentru a rămâne astfel în veci!

5.Insă, pentru ca acest lucru să se petreacă, trebuie ca pe această lume cerul şi iadul să stea sub acelaşi acoperiş! Fără luptă nu există victorie! Acolo unde trebuie atins supremul, trebuie dusă şi cea mai grea luptă. Pentru a atinge o extremă, trebuie mai întâi să te rupi de extrema opusă!

6.Dar cum ar putea exista, chiar şi numai în închipuire, o extremă foarte înaltă fără una foarte joasă?! Sau poate că vreunul dintre voi îşi poate imagina dealuri fără văi între ele?!înălţimea munţilor nu se măsoară oare după punctele cele mai joase ale văilor?! Aşadar, trebuie să existe văi foarte adânci, şi cine locuieşte în ele trebuie să se caţere cu mult efort pe creastă, pentru a cuceri perspectiva cea mai liberă şi cea mai amplă. Dar dacă nu ar exista văi, nu ar exista nici munţi, şi nimeni nu s-ar putea urca pe o înălţime care să îi ofere o privelişte mult mai amplă decât cea obişnuită.

7.Acesta este doar un termen de comparaţie material, dar conţine asemănări şi corespondenţe cu realitatea spirituală nesfârşită, care vor căpăta din ce în ce mai multe semnificaţii pentru cel care poate şi vrea să gândească.

8.In sfera vieţii interioare însă, voi sunteţi chemaţi şi aleşi să atingeţi supremul, aşadar trebuie să existe şi un punct inferior undeva în voi; iar voi aveţi o voinţă perfect liberă şi puterea de a lupta împotriva inferiorului din voi înşivă, putere dată vouă de Dumnezeu pentru vecie.

9.Vezi, dragul meu prieten Cornelius, aşa stau lucrurile şi acestea sunt raporturile dintre ele în această lume, tocmai pentru că aşa trebuie să fie! Şi sper că acum nu mai ai întrebări în privinţa aceasta!

10. Aş putea să te conduc în spirit pe alt corp ceresc, pe care ai întâlni totul într-o desăvârşire asemănătoare desăvârşirii inimitabile din lumea animalelor. Dar la ce le foloseşte animalelor această desăvârşire mereu repetabilă? Ea le acoperă doar necesităţile vitale sărace şi uniforme. Dar dacă te îndepărtezi de ele chiar şi la o distanţă cât grosimea unui fir de păr, nu mai găseşti nimic!

11.Pot fi crescuţi copiii ai lui Dumnezeu în asemenea condiţii?!

12.Dar în voi, oamenii, se află infinitul, doar că nu este revelat. De aceea, când vine pe lume, copilul nu ştie şi nu poate face absolut nimic, aflându-se mult sub nivelul unui animal nou-născut al oricărei specii.

13.Dar tocmai pentru că este atât de gol, de slab si total neajutorat, inconştient aproape ca un polip de pe fundul mării, ca un vas complet gol, el poate urca pâna la cea mai înaltă conştiinţă divină şi poate atinge desăvârşirea!

14.De aceea, luaţi seama la tot ce v-am spus acum şi respectaţi-Mi cuvântul prin purtarea voastră, şi atunci veţi ajunge acolo unde sunteţi chemaţi şi aleşi să ajungeţi pentru tot veacul şi pentru toată eternitatea! Spune-Mi acum, prietene Cornelius, ce gândeşti despre acest pământ şi despre oamenii lui, aflaţi în lumină şi în întuneric?"

Marea Evanghelie a lui Ioan, vol III, cap 178 - Jacob Lorber