Fiecare dintre noi este o pereche de ochelari prin care viata si dumnezeu se vad altfel.
Fiecare dintre noi este o perceptie distincta a lui Dumnezeu.
Dumnezeu este perceput prin noi insine si culorile si modurile in care il vedem pot sa difere foarte mult.
Sigur, perceptia ultima este aceea cand devenim una cu El, in sensul ca observam ca nu sunt doi.
Cel care percepe, perceptia si ceea ce este de perceput se unesc si devin una.
Asta inseamna sa fii una cu Tatal, una cu Dumnezeu.
Cand Iisus spune Eu sunt una cu Tatal la aceasta se refera, ca nu sunt doi, El si Tatal, ci ca El si Tatal sunt una, unul si acelasi lucru, unul si acelasi Dumnezeu, Spirit…
Cand ne unim cu Dumnezeu perceptia noastra asupra a tot ce exista se transforma, dobandim perceptia lui Dumnezeu asupra a tot ce exista.
Dar chiar si asa Dumnezeu este intotdeauna perceput prin energiile primordiale care in fapt sunt fiinte.
Desigur fiecare Fiinta primordiala reprezinta atriibute distincte ale lui Dumnezeu care se proiecteaza in Creatie ca marele OM.
Astfel intelegem ca Dumnezeu este si Milostivire sau Compasiune dar si Manie si Judecata.
Trebuie sa fie asa. Dumnezeu este si Timp dar si Spatiu este si Iubire dar si Sacrificiu…
Domnul Krishna manifesta deplin si intrupeaza mai multe astfel de energii si forme primordiale asa cum si Iisus.
Mai tarziu in gita vom vedea cum Domnul Krishna ne reveleaza o astfel de mare forma divina macrocosmica, chiar Timpul sau Mama Kali.
Asa cum si Iisus se identifica cu o alta mare forma primordiala si cu aspecte ce izvorasc din ea, Iubirea si Compasiunea sau Milostivirea dar si cu alte astfel de mari forme.
Pentru ca astfel de avatari atat de mari intotdeauna manifesta mai multe aspecte ale lui Dumnezeu.
De obicei un aspect teribil, de forta, si unul ce tine de aspectul rafinat al lui Dumnezeu.
In cazul marelui Krishna avem prima si ultima din cele 10 mari forte cosmice.
In cazul lui Iisus avem pe a doua, si pe urmatoarele, pana la cele doua mari ce vorbesc de Dumnezeu ca Sacrificiu…
Toate aceste forme divine si energii divine sunt cu totul dumnezeiesti, sunt sfinte, sunt ministrii lui Dumnezeu prin care Dumnezeu conduce Creatia dar si pe care se sprijina Creatia…
Ce ar fi creatia in absenta Spatiului?
Dar in absenta Timpului?
Dar in absenta Iubirii?
Dar in absenta Frumusetii?
Asadar din acesti mari centrii energetici ai marelui OM izvorasc energii primordiale ce se revarsa asupra intregii Creatii.
Una din misiunile noastre aici este sa ne familiarizam cu astfel de energii si fiinte primordiale, attribute esentiale ale lui Dumnezeu, veritabile haine divine pe care Tatal ceresc ni le daruieste pentru garderoba noastra divina etterna.
Asadar studiind pe Krishna si Bhagavad gita nu numai ca suntem initiati in aceste doua mari forte cosmice, dar ne este daruita aceasta viziune primordiala asupra tuturor lucrurilor.
Acum trebuie sa intelegeti ca toate aceste fiinte si energii primordiale se intrepatrund si sunt continute una in alta.
Evident ca vom gasii compasiune si calauzire si rafinament si nenumarate mari daruri si la Kali.
Dar cu cat o energie ofera mai multa putere cu atat testul si incercarile sunt mai mari.
Nu ne miram ca in urma lui Iisus ramane aceasta mare dara de sange a sute si mii de martiri.
Divinul Krishna este shyama adica negru-albastru, un amestec divin al celor doua mari si eterne attribute ale lui Dumnezeu...
Trebuie sa vedeti sfintenia acestor energii primordiale, dumnezeirea lor, Iisus insusi le manifesta si se declara a fi intruparea mai ales a uneia dintre ele, se identifica total cu Mila si Compasiunea lui Dumnezeu... El ne spune Eu sunt Steaua Diminetii, Eu sunt Milostivirea, Salvarea...
Tot asa Domnul Krishna se identifica total mai ales cu prima dintre ele si mai tarziu ne va arata forma macrocosmica a acestei energii, trupul divin si etern, macrocosmic, al Timpului…
Pana atunci ne ofera viziunea corecta asupra vietii si mortii trupului fizic.
26. Chiar daca crezi ca acestea se naste mereu si moare mereu, totusi, o tu, cel cu bratul mare, nu trebuie sa te intristezi.
27. Moartea este sigura pentru cel nascut; nasterea este sigura pentru cel mort; de aceea lucrul fiind de neinlaturat, tu nu trebuie sa te intristezi.
Ca si Domnul Iisus ,celalalt mare domn, Krishna, ne invata acelasi lucru, sa fim detasati de viata trupului fizic. Sa ne amintim Iisus spune sa nu ne temem de cei care ne pot lua viata, o scurta introducere este viata pe pamant la viata vesnica...
Iisus insusi face acest sacrificiu suprem pentru a ne arata ca viata trupului este nimic pe langa Vointa lui Dumnezeu...
Ba chiar ne invata cum sa ne daruim lui Dumnezeu si viata dar si moartea.
In continuare in versetul 28 ni se ofera aceasta viziunea a Creatiei asemenea unei mantii pe care Dumnezeu o desfasoara, aceasta mantie contine trupurile noastre toate care sunt destinate sa existe numai pentru o vreme…
28. La inceput, fiintele sunt manifestate, la mijloc sunt nemanifestate si la sfarsit sunt din nou nemanifestate, de ce te jeluiesti, o Bharata?
Vedem desigur diferenta enorma dintre cel care se uneste cu Dumnezeu, cu singura esenta adevarata a tot ce exista si astfel obtine viziunea corectra asupra a ceea ce este manifestat si noi ceilalti care ne identificam cu trupurile noatre, cu ceea ce se cheama Iluzie…
In versetele 29 si 30 Krishna vorbeste de aceasta esenta a tuturor fiintelor care sustine intrega Existenta, necunoscuta insa de creaturi.
29. Careva il priveste ca pe ceva minunat, altul vorbeste ca de ceva minunat, insa, desi auzind de el, niciunul nu-l cunaoste,
30. Cel intrupat in toate trupurile este pururi de nevatatamat, o Bharata; de aceea nu trebuie sa plangi vreo fiinta.
Practic il indeamna pe Arjuna sa isi cunoasca natura esentiala, il intreaba Cine esti tu Arjuna? De ce te idenfici cu ceea ce nu esti? Tu esti Acela, cel indestructibil, uneste cu Sinele care defapt esti…
In versetul 31 avem de a face cu o indicatie foartte pretioasa, se vorbeste despre svadharma, legea proprie...
Fiecare are o lege proprie.
Soldatul nu va fi judecat pentru cei pe care ii ucide pe campul de lupta, ba dimpotriva va fi binecuvantat si considerat erou…
Insa daca ucide un civil nevinovat in afara campului de lupta cu siguranta ca asta se va intoarce la el.
Asta este svadharma, misiunea ce contine legea ei proprie.
Un Judecator nu va fi judecat niciodata daca doreste sa fie impartial si prin judecatile sale sa ajute pe cei judecati, insa daca urmareste alte lucruri decat indeplinirea misiunii sale cu siguranta ca se va incarca, va dobandi acea karma.
31. Privind la legea [ta] proprie(svadharma) nu trebuie sa tremuri; pentru un razboinic nu exista nimic mai bun decat lupta inscrisa in lege.
Adica Lumea este asmenea unei piese de teatru si fiecare are rolul lui précis. Unul este print, razboinic, altul este bucatar, altul este mama, altul copil etc…
Rolul soldatului este sa lupte. Dumnezeu a vazut ca lupta este necesara, si astfel lasa aceasta matrice a razboinicilor si naste in ea fiinte.
Implinirea spirituala a unui razboinic vine din indeplinirea misiunii sale
32. Fericiti sunt razboinicii care, o fiu al lui Prtha, au parte din intamplare de oa stfel de lupta, ca de o poarta a cerului deschisa.
Dumnezeu ne spune foarte clar, fiecare sa isi indeplineasca rolul si misiunea pe care o are si mai tarziu ne va si invata cum sa facem asta.
Deocamdata ii explica lui Arjuna care este misiunea lui pe Pamant si vointa lui Dumnezeu in ceea cel priveste.
Iata acum, aceasta este o mare revelatie si o mare definitie a pacatului.
Pacat in cazul lui Arjuna nu este sa lupte, asa cum Arjuna credea ci, dimpotriva, sa nu lupte…
Asa cum in cazul altuciva poate sa fie exact invers, dar nu in cazul unui luptator, nu in cazul unui soldat.
Pacatul soldatului este sa nu lupte…
33. Daca insa nu vei da aceasta lupta inscrisa in lege, atunci, tradandu-ti Legea proprie si renumele, iti vei atrage pacatul.
34. Fiintele vor face sa se povesteasca despre nefaima ta vesnica; pentru cel ce tine la numele lui, nefaima este mai rea decat moartea.
35. Capeteniile de osti vor crede ca de frica te-ai oprit din lupta si vei ajunge in dispretul celor ce te-au pretuit.
36. Si multe vorbe ce nu-s de spus le vor spune despre tine dusmanii, razand de barbatia ta, exista ceva mai dureros?
37. Ucis, vei dobandi cerul; traind, vei avea parte de pamant. Deci ridica-te, o fiu al lui Kunti, hotarat pentru lupta.
Ce observam, Dumnezeu infiinteaza scoli si legi pentru ca noi sa crestem si sa evoluam sa invatam principiile Existentei si apoi incet, incet, sa ne apropiem de marele Mister care este Spiritul.
Ce mai observam, dupa aceste demonstratii, dupa aceasta Scriptura, urmeaza cele doua kali Yuga din care tocmai am iesit, adica un timp al marilor lupte in planul fizic, un timp al marilor eroi, un timp al marilor razboaie.
Observam cum Dumnezeu insusi transmite aceasta scriptura si creaza figura eroului razbonic care va trebui sa apere neamul, hotarul, spiritualitatea.
Intelepciunea lui Dumnezeu este fara margini.
La fel putem sesiza ca peste mii de ani cand Kali Yuga s-a incheiat, legea Iubirii trebuie iarasi sa predomine si apare un altfel de erou, Iisus va intra in scena din nou, Iisus se intoarce…
Dumnezeu se intrupeaza ca avatar pentru a restabili ordinea spirituala si pentru a darui scriptura cea mai potrivita petnru miile de ani ce urmeaza…
Observam in versetele 37 si 38 invataminte similare cu ale lui Iisus, fiind in fapt eterne, universale.
38. Facand egale fericirea si suferinta, castigul cu pierderea, Victoria cu infrangerea, fii gata de lupta; asa nu-ti vei attrage pacatul.
Odata cu versetul 39 incepe o veritabila initiere in tainele actiunii consacrate
Acestia mari avattari sunt dumnezei pe pamant , sunt splendori de nedescris.
Ei sunt asa inca de pe pamant dar cine ar putea sa descrie splendoarea lor in cer?
Cine ar putea sa vorbeasca despre Gloria lor cereasca?
Cine ar putea sa vorbeasca despre intimitatea pe care o au cu Dumnezeu?
Doanme daca toata eternitatea voi rosti numele lui Krishna sau al lui Iisus oare voi putea vreodata sa Te inteleg pe deplin in aceste manifetari atat de sublime?
Krishna sa fie viu in mine, Iisus sa fie viu in mine si astfel sa ma desfat si eu cu aceasta splendoare divina de nedescris.
O Doamne si tata ce poate fi mai minunat decat o intrupare a Ta?
Doamne cat de multe ne daruiesti, cat de multe ne arati.
Krishna, Krishna, Iisus , Iisus!
Oare nu au fost amandoi atribuiti cu cel mai dulce dintre atribute?
Ce este mai dulce decat Krishna ?
Ce este mai dulce decat Iisus?
Bine m-ai ales Doamne eu cel innebunit dupa tot ce este dulce sa vorbesc despre dulceata Ta!
Sunt martorul dulcetii Tale divine, sunt martorul izvorului etern de miere divina, Soma cea vestita!
Marturisesc despre dulceata intruparilor Tale divine, despre frumusetea lor!
Glorie lui Krishna, nu cunosc nimic mai minunat, mai frumos si mai dulce decat Krishna!
Glorie lui Iisus nu cunosc nimic mai minunat, mai sfant si mai dulce decat Iisus!
.jpg)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu