Marile lectii...

Viata este o scoala si elevi fiind trebuie sa fim zilnic atenti la lectiile predate de minunatii nostri profesori din cer. 

Fiecare religie a stabilit un set de reguli de baza care sa il ajute pe om sa nu incalce legile fundamentale ale universului si astfel sa cada in Judecata.

Judecata nu este nimic altceva decat platirea politei pentru propriile actiuni. 

De aceea fiecare om trebuie in primul rand sa fie atent mai degraba la el insusi decat la exterior.

Marele pas al evolutiei este intoarcerea atentiei din exterior spre interior. 

Acolo in interiorul fiecaruia este sursa si izvorul destinului individual. 

Hristos ne invata in mod exemplar sa fim deosebit de atenti nu la raul pe care ceilalti ni-l fac ci la cum raspundem in fata raului… 

Iisus este o veritabila intrupare a Iubirii, iar in Iubire toate legile sunt respectate in mod spontan.

Dar si atunci cand este incercat in cel mai teribil mod, el raspunde cu multa Compasiune raului.

Genial, de neuitat, nemuritoare replica:

28.	Şi întorcându-Se către ele, Iisus le-a zis: Fiice ale Ierusalimului, nu Mă plângeţi pe Mine, ci pe voi plângeţi-vă şi pe copiii voştri.  Lc 23

Nu conteaza ce se intampla in exteriorul tau, conteaza cum reactionezi tu…

Compasiune mila, iubire si iertare pentru rau…

De ce?

Pentru ca raul doreste sa ne determine si pe noi sa facem rau…

Raul doreste si pe noi sa ne inraiasca.

Dar Iisus vine si spune: Orice ar fi, ramaneti in Iubire, Mila si Compasiune! Nu judecati! 

Intoarceti si obrazul celelalt!

De ce?

Pentru a nu genera rau la randul nostru, rau care ar trebui sa se intoarca la noi...

Trebuie sa generam Iubire, Mila si Compasiune.

Trebuie sa fim izvor de Iubire Mila si Compasiune si sa nu dam posibilitatea raului sa ne scoata din aceasta manifestare a binelui.

Aceasta este marea alchimie spirituala.

Raul vine si nu reuseste sa te corupa.

Tu ramai bun…

Cineva te loveste, te biciuieste, te injura, te umileste, dar tu, ramai izvor de bunatate si iertare…

Tu spui: Iarta-i Doamne ca nu stiu ce fac!

Iata perfecta si deplina stapanire de sine, controlul desavarsit al fiintei. 

Iar Apocalipsa vine si spune:

12.	Aici este răbdarea sfinţilor, care păzesc poruncile lui Dumnezeu şi credinţa lui Iisus. Ap 14

Poruncile lui Dumnezeu si credinta lui Iisus…

Cat de frumos…

Si aceste lectii sunt numai inceputul.

Crestinismul este o uriasa epopee a iubirii si martirajului.

Crestinii sunt prinsi in menghina iubirii si urii.

Iubirea lui Dumnezeu si ura furibunda a Satanei.

Crestinii ajung in mijlocul unei batalii macrocosmice, in mijlocul unui teren de lupta fabulos.

In mijlocul Arenei. 

Acesta este marele test.

Testul iubirii si al fidelitatii, al increderii in Dumnezeu.

Ne vom dezice si noi de trei ori pana la cantatul cocosului sau slabiciunile noastre sunt altele?

Oare va parasi Dumnezeu Pamantul si va renunta la Gologota pentru alte lumi mai vrednice de compasiunea si mila sa?

Nu.

De aceea fiti la inaltimea acestor mari lectii.

Fiti divini, precum Tatal din ceruri... 

Daca aveti biciul in mana, nu strica sa lasati ceva urme pe spatele demonilor.

Dar daca biciul este pe spatele vostru nu uitati ce ne invata Invatatorul… 

Raspundem la rau cu bine, ramanem izvor de iubire si compasiune.

Amin!