Despre Vointa si Intrupare

           Pentru ca spre sfarsitul ultimului text Dumnezeu mi-a facut niste surprize in direct, online daca pot sa spun asa, vreau sa continui aceasta meditatie asupra manifestarii lui Dumnezeu. 

           Bineinteles ca fiecare dintre noi se afla la o distanta anumita de Dumnezeu si are drumul sau propriu. Dar este evident ca marea majoritate a oamenilor, chiar si a celor credinciosi nu il cunosc nici pe Iisus si nici pe Tatal si nu fac voia acestora. Daca in acest moment cand iti focalizezi atentia asupra lui Iisus nu simti binecuvantarea Lui, sau o sugestie, un gand de la El, sau daca in rugaciune sau in alt moment daruit lui Dumnezeu nu poti sa spui clar : acesta este Iisus , El m-a atins, acest gand este de la El, aceasta stare este de la El inseamna ca nu il cunosti si este foarte probabil ca majoritatea actiunilor tale sa nu aiba de a face cu Vointa lui Dumnezeu. 

                  Asadar cand spun “vointa lui Dumnezeu “ nu ma gandesc la ceva teoretic si general. Ci la ceva foarte concret si unic pe care il stii sau nu il stii pe care il faci sau nu il faci. Evident pana sa ajungi sa stapanesti comuniunea si comunicarea poti sa bajbai, sa greseti, dar in timp va trebui sa reusesti. 

                    Majoritatea cunoscutilor , rudelor si prietenilor sunt oameni credinciosi, o parte practicanti, dar sunt destul de departe de a face voia lui Dumnezeu, sa zic macar in proportie de 50% in viata lor. Si chiar si aceasta jumatate nu se datoreaza comunicarii ci mai mult putinului spiritual acumulat si bunatatii lui Dumnezeu. 

                   Dumnezeu a lasat de la El in relatia cu oamenii. Sa ne amintim de cele trei lumi din Imparatia lui Dumnezeu. Cea mai inalta din planul cauzal unde ajung marii sfinti si cei care vor deveni ingeri dintre cei mai inalti si toti cei care fac in proportie de 100% vointa lui Dumnezeu, cei care s-au abandonat, cei care au renuntat cei care il cunosc deja pe Hristos personal chiar din timpul acestei vieti. In a doua lume ajung cei care fac in proportie de 66% vointa lui Dumnezeu iar in treia cei care fac macar in proportie de 33%. Ce este sub acest procent nu intra in Imparatie. 

                   Pentru Dumnezeu viata este o experienta foarte serioasa. Totul se plateste in Creatie. Iar cel care se indreapta cu seriozitate spre Dumnezeu, acela primeste asistenta si calauzire.

                   Omul care vrea sa-l cunosca pe Dumnezeu isi abandoneaza liberul arbitru in mana acestuia, renunta la vointa personala si o inlocuieste cu cea divina.

                 Vointa divina este intotdeauna, in mod evident, cea mai buna varianta si duce spre cel mai scurt drum spre desavarsire. Desi este posibil ca din punct de vedere lumesc sa nu para asa. Este perfectiunea, desavarsirea. Vointa lui Dumnezeu se aseamana cu o comoara indelung cautata. Odata gasita omul nu trebuie decat sa isi abandoneze propria vointa , dar probabil ca o va fi si abandonat daca si-a dat seama ca se afla in apropierea lui Dumnezeu. 

                  Am vazut ca sunt si credinciosi care se lanseaza in tot felul de speculatii si filozofii. Desigur ca Dumnezeu nu interzice filozofia si nici orice alt exercitiu al mintii. Dar trebuie sa fim constienti ca lucrurile mari, marile Adevaruri se exprima in cuvinte simple, sau se pot exprima si in cuvinte simple. Iar cerurile se cuceresc mai degraba cu iubire...  

               Dumnezeu exista, este viu si a ales sa se intrupeze in Creatie si sa fie El insusi mare Inger alaturi de ingeri, mare Zeu alaturi de zei, mare Putere alaturi de puteri. Si acest lucru este foarte important va rog sa il retineti. El poate sa se manifeste si prin ingerii sai si prin orice alta creatura sau putere, sau poate sa nu faca asta.  Dar acolo unde El este intrupat , El se manifesta neincetat, neintrerupt. Intruparea este in sine o lume. Aceasta este marea sansa a crestinilor si a tuturor celor care recunosc Intruparea,  evident valorificata nu de foarte multi. Intruparea este un izvor permanent de Dumnezeu.

                 Intruparea este mai mult decat toata Creatia la un loc. Sansa de a avea o legatura pesonala cu Intruparea este cea mai mare minune care i se poate intampla creaturii care nu este inca una cu Dumnezeu Tatal. Aici trebuie mare atentie pentru ca existe fiinte care pretind ca il cunosc pe Tatal, si asa si este de cele mai multe ori, dar nu fac voia Lui, sau o fac numai atunci cand au chef si interes. Evident ca Dumnezeu are ac de orice cojoc si este supremul Invatator.

                 Asadar este un drum care trebuie parcurs si care cere efort si preocupare zilnica. Este foarte posibil ca Dumnezeu, in bunatatea Lui, sa ne duca cu zaharelul, sa lase de la El in dorinta de a nu ne pierde de tot, sa aleaga raul cel mai mic din doua rele cand nici un bine nu e posibil. Astfel se poate ca din mai multe actiuni gresite sau pacatoase sa iasa ceva bun daca El vrea si daca cei implicati nu sunt rau intentionati. 

               De ce pretinde Dumnezeu libertatea? Pentru ca daca nu am fi liberi nu am fi decat masini. Si mai apoi vointa Lui este un dar atat de mare incat trebuie cerut. Vointa lui Dumnezeu nu se impune.  Este ca si cand ai obliga un sarac sa ia bani, sau un mort la viata, sau un insetat sa bea nectar racoritor. Se spune ca Dumnezeu nu isi impune vointa decat pentru a limita infernul. In rest toti sunt absolut liberi .

                  Asadar cum ar trebui sa procedeze cel care o cunoaste? Evident ca Dumnezeu nu tine ascunsa lumina si in general cei care sunt aproape de El au si o anumita autoritate spirituala . Trebuie de asemenea sa fii detasat altfel omul o sa creada ca cine stie ce vrei de la el. Trebuie sa nu te enervezi si sa spui nimanui, Fatarnicule, vei da cu capul de sus si vei vedea stele verzi daca nu faci cum iti spun! Omul e liber sa invete din propriile greseli si sa faca cate cucuie crede de cuviinta... 

                  Este totusi o problema atunci cand omul se afla la o intersectie a vietii. Aici este cel mai fascinant aspect. Este extraordinar cum o zi poate schimba un destin, cum o decizie poate lega pentru o viata si uneori chiar pentru eternitate. Dumnezeu este prezent in toate deciziile majore ale credinciosilor, in toate intersectiile vietii lor. Fie chiar prin Hristos personal, fie printr-un inger. Cunosc cazuri cand Dumnezeu s-a facut luntre si punte numai sa nu cada copilul in prapastie si sa nu sufere o viata. Trebuie sa retinem ca nici macar El nu incalca liberul arbitru. Cunosc cazuri cand in intersectie cei vizati au primit semne mai mult decat vizibile si totusi au mers pe drumul cel plin de suferinte. Pentru ca era implicat atat de mult orgoliul si vointa lor personala incat nu ar fi putut sa renunte la ele pentru nimic in lume. Dumnezeule cate lacrimi au curs apoi… 

                  Doamne, daca sunt intr-o intersectie a vietii mele da-mi senintatea inimii si umilinta necesara pentru a putea percepe semnele tale. Doamne stapaneste-mi orgoliul si dorintele pentru a intelege care este voia Ta. 

                Ei bine daca oamenii ar stii ca Dumnezeu insusi vrea ceva anume poate ar face. Dar de teama sau din alte motive. Ori Dumnezeu nu vrea sa ne deranjeze cu prezenta pana nu il dorim cu lacrimi si multa iubire. Aceasta este singura si adevarata convertire. Convertirea la Dumnezeu, la iubirea si vointa Lui. Si nu e nici o sansa pana omul nu doreste singur asta, pana nu invata sa pretuiasca prezenta lui Dumnezeu si sa o caute. In fond este cel mai de pret lucru.

                   Iubesc dar sunt liber, cine vrea sa vina cu mine sa vina din iubire si de dragul lui Dumnezeu. Poate sa fie greu, poate sa fie o adevarata cruce. Dar viata este scurta si orice cruce merita sa fie purtata in numele lui Dumnezeu.  

                  Eu va doresc sa ajungeti in cea mai inalta lume. Sunt sigur ca nici celelalte nu vor ramane goale. 

                   Eu am plecat in minunata calatorie. Dumnezeule cat verde pe padurea asta, si ce vant cald bate, si ce parfum au florile astea de tei…