Adevarul despre Reincarnare revelat chiar de Iisus

                           Reincarnarea este o realitate specifica modului de evolutie pe aceasta planeta si nu discutam aici daca Pamantul este sau nu rotund. Ci vom parcurge revelatii ce aduc  amanunte inedite si necunoscute despre acest proces nici macar in hinduism.

Pe de o parte avem spiritele care se unesc cu materia trecand prin toate regnurile , de la cel mineral la cel animal si abia apoi obtinand un vehicul uman, pe de alta spirite arhetipale, ce se intrupeaza .

Ceea ce este cu totul uluitor si putem gasi in randurile de mai jos, Iisus reveleaza ca nu sufletul unui singur animal superior obtine un trup de om ci se unesc mai multe suflete pentru a forma un suflet superior ce obtine un vehicul superior ce culmineaza cu vehiculul numit om. 

                                  Da, Iisus le-a revelat si aratat acest fenomen asa cum nu cred ca a facut-o nimeni inainte. Le-a deschis vederea interioara si le-a aratat de mai multe ori cum sufletele ce parasesc trupurile unor animale merg spre a se uni si intrupa in altele superioare.

In afara de acest traseu clasic mai sunt si spiritele superioare, angelice care se intrupeaza ca oameni.

Se pare ca Omul este ultima creatie, ultima bijuterie a Tatalui ceresc si acest vehicul divin ofera acces la absolut toate minunatiile dumnezeiesti fiind un Dumnezeu in miniatura si iata cu posibilitati de a deveni Dumnezeu adevarat. 

Insusi Dumnezeu s-a intrupat ca Om pentru ca Omul nu este altceva decat El Insusi la dimensiuni reduse, o samanta de Dumnezeu cu posibilitati iata de a deveni Dumnezeu. 

 

Avertizez ca urmatoarele cuvinte au fost spuse de Iisus in fata apostolilor si celor care il urmau. Nu au fost strigate pe munte dar totusi dezvaluite anumitor grupuri, iata poate nu atat pentru acei oameni cat pentru ca Pamantul intreg sa cunoasca cat de mare este aceasta Intrupare divina si cat de amanuntit a explicat secretele si misterele Vietii. 

Aceste revelatii sunt uluitoare pentru istoria spirituala a umanitatii. Ati fi visat vreodata sa auziti absolut toate cuvintele lui Iisus?

Cred ca aceste cuvinte, care nu sunt decat o parte a revelatiei care contine inclusiv imagini si demonstratii reprezinta cea mai autentica revelatie a fenomenului metempsohozei si , iata, apartine crestinismului, vine din crestinism, este revelata de Iisus. Se explica pana si de ce nu era necesar sa se vorbeasca despre aceste lucruri. De ce este bine sa nu ne amintim existentele trecute pana ce nu vom fi pregatiti pentru asta.

Bucurati-va pentru ca aceste revelatii au venit prin Iisus al vostru. Iisus care va va darui si multe alte revelatii astfel ca voi sa nu fiti inferiori nici unei alte fiinte de pe pamant, oricare ar fi religia si cunoasterea ei.

Bucurati-va pentru ca totul ni se reveleaza in fata spiritului cu fiecare zi.

 

Revelatia depaseste orice imaginatie si ne arata un Iisus cu totul fabulos, omniscient, atotputernic. 

 

Nu il sustin, iubesc si urmez pe Iisus de dragul lui Iisus ci de dragul Adevarului din El si al misiunii pe care Tatal ceresc a realizat-o prin El. Putea sa se numeasca Krishna, Buddha sau sa fie extraterestru. Dar El este Iisus si impreuna cu El vom schimba intreaga Creatie din radacini…

Si vreau sa spun lumii , nu numai ca nu este inferior celorlalti mari avatari, dar revelatia Lui o intrece cu mult pe a lor.

Fericiti cei care vor crede revelatiile acestea uriase. Iata o carte a Vietii , cel mai frumos manual si cel mai stiintific intalnit vreodata. 

 

Doamne Iisuse, You’re simply the Best…

 

 

 

Extrase din invatatura Domnului referitoare la suflet

 

a) Natura si ratiunea de a fi a materiei in procesul dezvoltarii sufletului

 

(Marea Evanghelie a lui Ioan vol VI 133, 3-6 )

 

Intreaga materie de pe acest pamant, de la piatra cea mai dura si pana la eterul care exista deasupra norilor, este alcatuita din aceeasi substanta ca si sufletul omului. Aceasta substanta este solidificata provizoriu, intr-un scop care tine cont de o necesitate. Vocatia ei este insa de a se intoarce la o existenta pur spirituala si eliberata de orice constrangere, care echivaleaza cu viata vesnica. Pentru a ajunge la acest rezultat printr-o eliberare progresiva de materia care il inlantuie, sufletul este obligat sa treaca prin toate stadiile posibile ale existentei, si in fiecare din aceste stadii trebuie sa se transforme – la fel ca o crisalida – intr-un corp material care sa-i permita sa atraga catre sine noi substante ale vietii si activitatii, pe care sa le asimileze. 

Atunci cand un suflet si-a epuizat in totalitate posibilitatile corpului ( lucru pe care spiritul sau il vede perfect din lumea de dincolo, indiferent daca este vorba de sufletul unei plante sau al unui animal), devenind astfel capabil sa se inalte pe un nivel al vietii superior, spiritul lui, care il supravegheaza indeaproape din lumea de dincolo, are grija ca trupul sa ii fie luat, pentru ca el sa se poata dezvolta intr-un alt corp, superior, care corespunde noului sau grad de inteligenta. Acest nou corp ii va permite sufletului sa isi dezvolte in continuare cunosterea vietii si inteligenta activa. Procesul continua astfel pana cand sufletul ajunge sufiecient de evoluat pentru a se intrupa intr-un corp uman, din care sa se poata elibera in sfarsit. In ultima sa incarnare, el atinge cunoasterea desavarsita de sine si recunoaste pe deplin pe Dumnezeu si iubirea Lui. Aceasta iubire ii permite sa fuzioneze in totalitate cu spiritul sau aflat in lumea de dincolo. Aceasta este ceea ce noi numim “ a doua nastere” sau “renasterea intru spirit”.

Dupa ce sufletul atinge acest stadiu de evolutie, el nu mai poate fi distrus sau devorat de ceea ce traieste in universul lui Dumnezeu, nici din punct de vedere al fiinte sale, nici din cel al existentei sale, devenita complet autonoma. 

Semnul cel mai sigur al autonomiei unui suflet uman este recunoasterea lui Dumnezeu si a iubirii sale fata de Acesta, care ii penetreaza toate fortele. Atat timp cat un suflet nu L-a recunoscut pe Dumnezeu ca pe o fiinta exterioara siesi, el ramane orb, mut si dependent de omnipotenta divina. El trebuie sa lupte in continuare, din rasputeri, pentru a scapa de constrangere. Pe de alta parte, de indata ce sufletul incepe sa il recunoasca pe Dumnezeu ca fiind in afara sa, el se elibereaza de Omnipotenta Acestuia si tinde sa apartina din ce in ce mai mult siesi, devenind astfel creatorul propriei sale fiinte si al propriei sale vieti. In acelasi timp, el devine un prieten independent al lui Dumnezeu, pentru intreaga eternitate. “

 

b) Gradele dezvoltarii sufletelor

 

(Marea Evanghelie a lui Ioan vol X/21)

Domnul: “ Tot ce contine pamantul, de la nucleul sau central si pana la regiunile cele mai inalte din atmosfera sa, este alcatuit din substanta sufletului. Aceste invelisuri prezinta o consistenta mai mult sau mai putin dura, dar extrem de variabila de la un individ la altul, care corespunde unei judecati mai mult sau mai putin severe. Asa se explica de ce ochii fizici ai omului si sentimentele acestuia percep aceste obiecte ca fiind alcatuite din materie inerta, care poate fi extrem de dura sau foarte fluida, cu toate gradele intermediare intre cele doua extreme. In aceasta categorie intra toate tipurile de pietre, mineralele, diferite tipuri de soluri, apa, aerul si toate substantele pe care le contine acesta si care nu sunt inca legate. Urmeaza apoi intregul regn acvatic si cel terestru, vegetal si animal, cu o sumedenie de nivele intermediare. In regnul animal, judecata este mai putin restrictiva, iar substanta sufletului se gaseste deja intr-un stadiu de separatie mai avansat decat inainte, cand judecata la care era supusa era mai severa. Individualitatea devine acum mai pregnanta, la fel ca si inteligenta sufletului. In sfarsit, acest regn este caracterizat printr-o mare diversitate a formelor.

Datorita disjunctiei extrem de importante la care este supusa in cel de-al treilea regn animal, care este inca si mai variat, substanta sufletului trebuie adusa intr-un stadiu de unitate mai completa, pentru a dobandi astfel o inteligenta individuala mai bine delimitata si mai libera. In acest scop, nenumarate particule ale substantelor sufletesti ale micilor animale din specii diferite se reunesc si dau nastere unui animal mai mare, cum ar fi spre exemplu, un vierme sau o insecta. La randul lor, de indata ce sunt eliberate de invelisul lor fizic, nenumaratele suflete de insecte se reunesc intr-un suflet al unui animal mai mare si cu o natura mai perfecta, si asa mai departe, pana cand se ajunge la marile mamifere. Prin unificarea sufletelor acestora din urma se naste sufletul uman, care este inzestrat cu tot felul de facultati ale inteligentei.

Atunci cand un om se naste pe acest pamant si capata un corp in scopul de a ajunge la eliberarea suprema, Dumenzeu are grija – in marea Lui intelepciune – ca el sa nu-si mai aminteasca (si sa nu doreasca sa-si aminteasca) de stadiile sale anterioare, necesare si tranzitorii, dar alcatuite din elemente separate, la fel cum ochiul fizic nu este capabil sa vada si sa distinga toate picaturile individuale din care este alcatuita marea. Daca sufletul nu ar dispune de aceasta facultate a uitarii, el nu ar suporta sa vada rezultatul unificarii nenumaratelor particule apartinand unor suflete atat de diferite si ar avea tendinta sa se dizolve precipitat, la fel cum o picatura de apa se dizolva atunci cand intra in contact cu un metal incandescent.

De aceea, pentru a conserva sufletul omului, este necesar ca orice amintire a trecutului sau sa ii fie stearsa din memorie. Acest lucrueste posibil prin organizarea specifica a corpului sau si continua pana la fuziunea sa completa cu spiritul din interiorul sau, care este un crampei de iubire nascut din Dumnezeu. Acest spirit poate fi comparat cu un ciment care unifica, dand nastere unei fiinte complet indestructibile pentru vesnicie, alcatuita din nenumarate particule sufletesti cu grade de inteligenta variabile, care se intrepatrund, se recunosc, se inteleg, si care, in masura in care omul incepe sa isi recunoasca asemanarea cu Dumnezeu, slavesc si glorifica Iubirea, Intelepciunea si Atotputerea Acestuia.” 

 

c) Procesul formarii sufletului (metempsihozei)

 

“ Domnul catre inaltul amgistrat Titus:

“Tu Ma intrebi de ce permit Eu astfel de ostilitati in sanul naturii terestre. Ei bine, permit acest lucru tosmai pentru ca oamenii de pe acest pamant sa aiba posibiliatea sa devina Copii lui Dumenzeu si facultatea de a face ceea ce fac Eu, prin evolutia sufletului si spiritului lor. De altfel, acest lucru a fost deja anuntat de profetii din vechime, care au spus:”Voi sunteti Copii mei, si deci Dumnezei, la fel cum Eu, Tatal vostru, sunt un Dumnezeu!”

Pentru ca un suflet sa devina insa capabil de asa ceva, el trebuie sa asambleze de-a lungul multor ani un mare numar de particule sufletesti provenite din toate regnurile acestui pamant si care dau nastere personalitatii sale. La aceasta fuziune coerenta a multitudinii de suflete ale unor creaturi extrem de variate se refereau cei din vechime atunci cand vorbeau de METEMPSIHOZA.

Este adevarat ca formele exteriaore si materiale ale creaturilor se devoreaza intre ele, dar in acest fel, sufletele care locuiesc in ele se elibereaza, dupa care se reunesc cu alte suflete de aceeasi natura si capata un nou invelis trupesc, mai dezvoltat. Acest process continua pana cand se ajunge la stadiul de om.

Ceea ce se intampla cu sufletele se intampla de asemenea si cu spiritele acestora din lumea de dincolo, care stau la baza evolutiei acestora, fiind ghizii, invatatorii si protectorii lor, pana cand aceste suflete capata o forma umana. Abia atunci devin ele libere si capabile sa evolueze singure pe plan moral.

Atunci cand, prin eforturi personale, sufletul atinge un anumit nivel de perfectiune spirituala, spiritul sau alcatuit din iubire si din Lumina se uneste cu el, iar incepand din acel moment omul incepe sa semene din ce in ce mai mult cu Dumenzeu. Cand corpul ii este luat sufletului, acesta din urma devine o fiinta intru totul asemanatoare lui Dumenzeu, respectiv capabila sa dea viata si sa mentina viata.

Toate aceste procese nu se petrec insa decat pe acest pamant. Ele nu sunt valabile pe nici un alt corp ceresc, desi abundenta formelor vietii este la fel de mare ca si pe planeta voastra. Cine este capabil, sa inteleaga motivul: acest pamant corespunde Inimii Mele, si cum Eu Insumi nu posed decat o singura inima, si nu mai multe, acestei inimi nu ii poate corespunde decat un singur corp ceresc. Acesta corespunde intru totul Inimii Mele, si mai exact punctului vital cel mai intim al acesteia”.

 

d) Un exemplu al unei reuniuni de suflete animale in vederea formarii unui suflet uman natural

 

(Marea Evanghelie a lui Ioan vol X/185, 4-7) 

Domnul catre Titus (in continuare):

“Iar acum, iti voi arata ce s-a intamplat in planul sufletelor in urma vanatorii pe care ai observat-o astazi. In urma acestei vanatori, o gazela, un sacal si un vultur urias au ramas la sol. Priveste: acolo, in fata portii, se afla deja o silueta umana, a unui copil care asteapta sa fie primit de corpul unei mame ca urmare a unei conceptii naturale. In spatele acestei siluete poti vedea o forma luminoasa: aceasta este spiritul din lumea de dincolo al acestui suflet abia iesit din sanul naturii, care va veghea ca el sa intre cat mai curand posibil in pantecul unei mame. Ai putut observa astfel cum cele trei animale ajunse la maturitate, care au trecut prin cateva mii de incarnari successive, in stadii diferite, au dat acum nastere unui suflet uman.

Din el se va naste un copil de sex masculin, care ar putea deveni, daca va fi educat, un mare om. Caracterul bland al gazelei ii va domina inima, cel viclean al sacalului ii va influenta mintea, iar puterea vulturului ii va guverna comportamentul, curajul si vointa. Caracterul sau dominant va avea in centrul lui combativitatea, dar el isi va putea modera acest caracter prin sensibiliatea si prin inteligenta sa. Astfel, se reunesc conditiile pentru ca omul respectiv sa poata fi util in orice domeniu de activitate si in orice situatie. Daca va deveni un razboinic, curajul lui ii va aduce noroc, fapt care nu il va impiedica insa sa fie doborat de alte arme ucigase. Pentru ca poti observa mai bine comportamentul acestui copil, nu este exclus ca de la anul, tatal sau sa devina vecinul tau de pamant.”

 

                                                                                                                    Calea renasterii spirituale, Jacob Lorber